De mai mult de un an se discută despre majorări, dar între timp am ajuns campionii UE la inflație, așa că orice creștere pare degeaba. Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu este acum pusă la zid de patronate.
Acestea remarcă lipsa de transparenţă în redactarea legii, lipsa unei fundamentări corespunzătoare din punct de vedere al impactului bugetar, precum şi faptul că cea mai mare creştere a punctului de pensie este stabilită pentru 1 septembrie 2020, cu 2 luni înainte de alegeri.
Modificarea legislaţiei privind sistemul public de pensii are implicaţii multiple sociale şi economice, fiind imperios necesar ca înainte de luarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate ample analize de impact (social, bugetar, economic) şi consultări cu partenerii sociali şi organizaţiile societăţii civile, spun reprezentanţii Consiliului pentru IMM-uri.
CNIPMMR atrage atenţia asupra următoarelor aspecte privind proiectul Legii privind sistemul public de pensii:
Lipsa transparenţei şi a consultărilor cu confederaţiile patronale reprezentative înainte de data publicării proiectului pe site-ul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, în condiţiile în care potrivit dispoziţiilor art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată este statuată „consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social”;
Lipsa unei fundamentări corespunzătoare din punct de vedere al impactului bugetar (exp. la analiza impactului bugetar, nu sunt deloc completetate informaţii despre „Calculele detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare”, deşi se recunosc creşteri importante a cheltuielilor bugetare.
În Nota de fundamentare a proiectului Legii privind sistemul public de pensii este menţionat în mod explicit un impact financiar negativ pentru perioada 2020-2022: „Impact financiar, plus/minus: 2020: -6,9 mld lei, 2021: -25,1 mld lei, 2022: -15,5 mld lei, în condiţiile în care contribuţiile de asigurări menţionate în Nota de fundamentare a proiectului sunt evident mai mari decât cele prevăzute şi estimate în Legea nr. 2/2018 a bugetului de stat pe anul 2018, diferenţa evidenţiind de fapt un impact financiar negativ şi mai mare decât cel menţionat.
Necesitatea identificării soluţiilor de creştere responsabilă fiscal şi susternabilă pe termen scurt şi mediu a pensiilor, fără creşterea contribuţiilor angajatorilor şi fără mărirea taxelor, impozitelor şi celorlate sarcini fiscale.
Necesitatea clarificării sursei veniturilor bugetare care vor asigura creşterile importante a cheltuielilor bugetare generate de proiectul Legii privind sistemul public de pensii, având în vedere că sunt prevăzute creşteri cu peste 70% nominal în urmatorii 3 ani a valorii punctului de pensie, cea mai mare creştere fiind stabilită pentru 01.09.2020, cu 2 luni înainte de alegeri;
Necesitatea analizării în mod realist şi obiectiv a situaţiei de fapt (numărul de salariaţi, numărul de pensionari, venirurile şi cheltuielile bugetare, situaţia forţei de muncă de pe piaţa muncii, ţinta maximă de 3% pentru deficitul annual, etc.):
În prezent, veniturile bugetului de pensii sunt de ~55,4 miliarde lei, rezultate din contribuţiile salariaţilor şi angajatorilor, având în vedere că sunt peste 4,9 milioane de salariaţi din economie, cu o contribuţie de 25% din salariul brut la bugetul de asigurări sociale, din care 3,75% se virează mai departe către fondurile de pensii administrate privat, cu excepţia salariaţilor care acum au peste 55 de ani şi nu au intrat în sistemul Pilon II;
Principalele venituri nete la bugetul de pensii se pot aproxima a fi 21,25% din totalul salariilor din economie, adică ~ 52,3 miliarde lei;
Contribuţia angajatorilor este de ~ 3 miliarde de lei;
Există 4,69 milioane de pensionari, iar pensia medie a fost inainte de 1.07.2018 de 1.072 lei; prin majorarea punctului de pensie de la 1 iulie, pensia medie va creşte la ~ 1.180 lei în a doua jumătate a anului 2018, rezultând o cheltuială anuală de 62 miliarde lei pentru anul 2018;
Ca urmare, în 2018 va exista un deficit de ~7 miliarde de lei la bugetul de pensii, care va fi acoperit de la bugetul general;
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează 5,7 milioane de salariaţi şi un salariu mediu brut de 5.362 lei în 2021 (netul urmând să fie 3.313 lei);
21,25% din salariul mediu brut în 2021 ar genera venituri la bugetul de pensii de 78 miliarde de lei, în condiţiile unei colectări integrale, iar cheltuielile pentru pensii în 2021 vor fi de 115 miliarde lei, deficitul fiind de peste 30 miliarde de lei.
Vezi și
Bugetarii au un nou beneficiu de la 1 ianuarie-Ce a decis Guvernul condus de Viorica Dăncilă
BOMBA din noua Lege a pensiilor!Legătura dintre aceasta și alegerile electorale-Ce ar urmări PSD
Lovitură de proporții dată de Florin Călinescu! Suma uriașă care i-a intrat în conturi
