Anul 2026 se conturează ca o perioadă de tranziție pentru politica monetară, fără schimbări bruște în ceea ce privește costul creditelor. Mesajele transmise de principalele bănci centrale arată că dobânzile vor rămâne, cel puțin în prima parte a anului, la niveluri relativ ridicate, iar eventualele reduceri vor fi prudente și dependente de evoluția inflației și a finanțelor publice.
În România, poziția Banca Națională a României indică prudență. Dobânda de politică monetară a fost menținută la un nivel ridicat pe parcursul anului 2025, iar oficialii băncii centrale au semnalat că presiunile fiscale și nivelul datoriei publice limitează spațiul de manevră pentru reduceri rapide ale dobânzilor.
BNR transmite că dobânzile vor scădea doar dacă dezechilibrele fiscale se temperează
Mesajele venite din partea conducerii BNR arată că statul român se împrumută la dobânzi ridicate, ceea ce se reflectă în întreg sistemul financiar. Atât timp cât titlurile de stat oferă randamente mari, băncile sunt nevoite să mențină dobânzi atractive la depozite, iar acest lucru se transferă automat și către credite.
În acest context, ratele la creditele cu dobândă variabilă rămân vulnerabile. Chiar dacă inflația ar continua să scadă gradual în 2026, efectele asupra ratelor plătite de populație ar fi întârziate. O eventuală relaxare a dobânzii-cheie ar putea apărea abia în a doua jumătate a anului, iar impactul asupra ratelor lunare ar fi unul gradual, nu imediat.
Banca Centrală Europeană anticipează stabilitate, nu ieftiniri rapide
La nivelul zonei euro, Banca Centrală Europeană transmite un mesaj similar de prudență. Prognozele oficiale indică o inflație apropiată de ținta de 2% în 2026, dar creșterea economică rămâne modestă, ceea ce face improbabil un ciclu accelerat de reduceri de dobândă.
Pentru consumatorii și companiile din zona euro, acest lucru înseamnă stabilitate relativă a ratelor, dar nu o scădere semnificativă a costurilor de finanțare. Băncile comerciale vor continua să ofere credite la dobânzi comparabile cu cele din 2025, în lipsa unor șocuri economice majore sau a unei accelerări clare a creșterii economice.
Politica Rezervei Federale și a altor bănci centrale influențează climatul global
În Statele Unite, Federal Reserve este așteptată să continue o relaxare prudentă a politicii monetare, după ciclul agresiv de majorări din anii anteriori. Analiștii internaționali estimează că dobânzile ar putea coborî treptat spre un nivel considerat neutru, însă și aici ritmul va depinde strict de inflație și de piața muncii.
În Regatul Unit, Bank of England transmite semnale de posibilă reducere moderată a dobânzilor în 2026, dar într-un cadru atent controlat. Aceste mișcări contribuie la un climat global în care dobânzile nu mai cresc, dar nici nu scad rapid.
Pentru economiile emergente, inclusiv România, acest context internațional limitează posibilitatea unor reduceri rapide de dobândă fără riscuri suplimentare asupra cursului valutar sau inflației.
Ratele românilor vor rămâne sub presiune în prima parte a anului
Pentru populația din România, mesajul general transmis de băncile centrale este unul de prudență. Creditele cu dobândă variabilă vor continua să fie influențate de nivelul ridicat al dobânzilor interbancare, iar creditele noi vor rămâne relativ scumpe comparativ cu perioada de dinainte de 2022.
Chiar și într-un scenariu optimist, în care BNR ar începe o relaxare monetară în a doua parte a anului 2026, scăderea ratelor lunare ar fi limitată la început. Băncile vor ajusta dobânzile treptat, în funcție de stabilitatea macroeconomică, de evoluția deficitului bugetar și de costurile de finanțare ale statului.
