Florin Manole, propunerea Partidului Social Democrat pentru funcția de ministru al Muncii în viitorul Executiv condus de Ilie Bolojan, a oferit luni explicații detaliate despre modalitatea de aplicare a contribuției la sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc pragul de 4.000 de lei.
Manole: „Nu se plătește CASS pentru întreaga pensie, ci doar pentru ce depășește 4.000 de lei”
Florin Manole a subliniat că nu este vorba despre o taxare integrală a pensiei, ci despre aplicarea contribuției de 10% doar pentru partea care depășește plafonul stabilit.
„În primul rând, trebuie să se înțeleagă ce este acest mecanism. Pentru că dacă, de exemplu, un pensionar câștigă 4.100 lei, asta nu înseamnă că va plăti CASS pentru 4.100 lei, ci doar pe diferența de la 4.000 în sus. Este extrem de important.”
Potrivit lui Manole, măsura are în vedere protejarea pensionarilor cu venituri mici și medii. Astfel, doar o categorie restrânsă de beneficiari va fi afectată de introducerea acestei contribuții.
„În al doilea rând, decizia aceasta a avut în vedere că pensia medie din România este undeva aproape de 3.000 lei și, cred eu, că este o metodă bună de a păstra discursul și de a duce în practică discursul Partidului Social Democrat, acela ca cei cu venituri mici și medii să nu fie afectați de următoarele poveri fiscale.”
Peste 75% dintre pensionari nu vor fi afectați
Oficialul social-democrat a precizat că mai mult de trei sferturi dintre pensionarii români se află sub pragul de 4.000 de lei, ceea ce înseamnă că nu vor plăti CASS suplimentar.
„Sunt peste 75% care au sub (n.r. pensia sub 4.000 de lei). Așadar, mai mult de trei sferturi, cei mai mulți dintre pensionari, nu se apropie de 4.000 lei. Avem foarte mulți oameni care iau pensie minimă în România, pensia medie fiind 3.000 lei. Pragul de 4.000 este, deci, rezonabil.”
Ce înseamnă concret aplicarea CASS la pensii
Potrivit explicațiilor oferite de Manole la Antena 3, baza de impozitare o constituie doar suma care depășește 4.000 de lei. Contribuția la sănătate va fi de 10% din această diferență, ceea ce înseamnă că impactul financiar pentru cei vizați va fi relativ redus.
„Este vorba de sumele care depășesc 4.000 lei. Baza de impozitare este ceea ce depășește suma de 4.000 lei, iar cei care au sub 4.000 lei nu au absolut niciun leu povară fiscală nouă.”
Exemple de calcul:
Pensia de 4.100 lei: baza impozabilă = 100 lei → CASS de 10 lei
Pensia de 4.500 lei: baza impozabilă = 500 lei → CASS de 50 lei
Pensia de 5.200 lei: baza impozabilă = 1.200 lei → CASS de 120 lei
Pensia de 6.000 lei: baza impozabilă = 2.000 lei → CASS de 200 lei
Această metodă progresivă, bazată pe plafon, are rolul de a tempera nemulțumirile privind impactul asupra pensionarilor care au muncit o viață și beneficiază de pensii peste medie.
Reforme bugetare în noul program de guvernare
Aplicarea CASS la pensiile mari este una dintre măsurile incluse în programul de guvernare 2025–2028, prezentat recent de alianța de guvernare formată în jurul premierului desemnat Ilie Bolojan.
Această reformă are ca obiectiv principal creșterea bazei de contribuabili la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Potrivit documentului oficial, în prezent doar 6,3 milioane de persoane contribuie activ la bugetul CNAS, în timp ce 16,6 milioane de români beneficiază de servicii medicale.
Prin această măsură, Guvernul estimează că va obține o creștere cu 15% a veniturilor sistemului de sănătate, fonduri necesare pentru susținerea reformelor din spitale, medicina de familie și digitalizarea infrastructurii sanitare.
Alte măsuri anunțate în domeniul sănătății
Aplicarea CASS la pensiile mari nu este singura reformă anunțată în domeniul sanitar. Printre propunerile incluse în programul de guvernare se numără:
Reducerea cu 20% a paturilor de spitalizare continuă până în 2030;
Plata pe performanță pentru personalul medical;
Eliminarea scutirilor de CASS pentru concediile medicale;
Dezvoltarea centrelor medicale comunitare în mediul rural;
Contracte mai stricte cu furnizorii privați care accesează fonduri de la CNAS.
Toate aceste măsuri urmăresc, potrivit Guvernului, eficientizarea sistemului de sănătate și o distribuție echitabilă a fondurilor publice, pe baza principiului solidarității.
