Jurnalistul și istoricul american Garrett M. Graff a publicat în Politico o amplă analiză privind cele mai tensionate regiuni ale lumii, unde riscul de conflict armat este considerat ridicat. Pe fondul unor tensiuni geopolitice tot mai intense, Graff avertizează că următorii cinci ani ar putea fi marcați de cinci potențiale războaie majore cu impact global.
Pe lista zonelor vulnerabile se află țările baltice, India-Pakistan, China-Taiwan, India-China și Peninsula Coreeană. În plus, războiul deja declanșat între Israel și Iran, alături de ambițiile Rusiei în Europa de Est, amplifică incertitudinea globală.
Țările baltice: amenințarea lui Putin și testul pentru NATO
Potrivit analizei, Estonia, Letonia și Lituania reprezintă puncte strategice în confruntarea dintre Rusia și Occident. State mici, dar membre NATO din 2014, cele trei țări sunt considerate de experți potențiale ținte pentru expansiunea Rusiei.
Obiectivul președintelui Vladimir Putin ar fi dublu: recâștigarea unor teritorii pe care le consideră „istoric rusești” și testarea solidarității NATO. Într-un scenariu posibil, Rusia ar putea recurge la „război hibrid” – atacuri limitate, sabotaje sau incidente misterioase, evitând declanșarea Articolului 5 din tratatul NATO.
„Un atac asupra țărilor baltice ar reprezenta un test pentru Occident. Dacă NATO nu ar răspunde, întreaga arhitectură de securitate s-ar prăbuși”, avertizează Evelyn Farkas, fost oficial al Pentagonului.
Totuși, probabilitatea unei invazii depinde direct de evoluția războiului din Ucraina. Rusia a pierdut deja peste 3.000 de tancuri și 9.000 de vehicule blindate, iar conflictul actual consumă masiv resursele Moscovei.
India-Pakistan rămâne cel mai scurt fitil nuclear din lume
Una dintre cele mai tensionate frontiere rămâne cea dintre India și Pakistan, două state care dețin împreună aproximativ 350 de arme nucleare.
În luna mai, un atac terorist în regiunea disputată Jammu și Kashmir a declanșat un schimb de rachete non-nucleare între cele două state, într-un conflict de patru zile care a adus lumea la un pas de război nuclear.
„India și Pakistanul sunt probabil mai aproape de un schimb de arme nucleare decât orice alte două țări de pe planetă”, avertizează Graff.
Riscul este amplificat de instabilitatea internă a Pakistanului, afectat de insurgențe și crize economice, dar și de politicile naționaliste ale guvernului indian. Cu toate acestea, experții consideră improbabil un război total, întrucât ambele state au priorități strategice diferite – India se concentrează pe competiția cu China, iar Pakistanul încearcă să își gestioneze crizele interne.
China-Taiwan este punctul fierbinte al secolului XXI
Strâmtoarea Taiwan este considerată cea mai sensibilă zonă geopolitică a planetei. Beijingul, condus de Xi Jinping, pregătește în mod activ armata pentru o eventuală invazie a Taiwanului până în 2027.
Miza este uriașă: controlul Taiwanului ar redefini ordinea mondială și ar influența competiția strategică dintre SUA și China.
Statele Unite nu au un tratat oficial de apărare cu Taiwanul, însă au anunțat în repetate rânduri că vor sprijini insula. Totuși, mulți analiști cred că Donald Trump, revenit la Casa Albă, ar putea adopta o abordare mai ezitantă decât administrațiile anterioare.
China organizează exerciții militare masive și dezvoltă forțe amfibii avansate, însă există și factori care fac invazia improbabilă: corupția din armată, lipsa experienței în lupte reale și semnele de tensiuni interne în Partidul Comunist Chinez.
„Exersează permanent scenarii pentru Taiwan, fiindcă aceasta este cea mai importantă operațiune militară pe care ar putea fi chemată să o facă armata lor”, explică Jon Finer, fost consilier în administrația Biden.
India-China sau frontiera explozivă fără reguli
Pe lângă disputa cu Pakistanul, India are o altă frontieră tensionată, de data aceasta cu China. Linia de control din Himalaya, stabilită în 1914, nu a fost niciodată acceptată oficial de Beijing.
De-a lungul anilor, au existat conflicte armate și ciocniri violente, cel mai grav fiind războiul din 1962, soldat cu mii de victime. În prezent, situația rămâne extrem de fragilă, iar contactul direct între armatele celor două țări este interzis în unele zone pentru a evita incidente fatale.
Problema majoră este lipsa unor mecanisme diplomatice de dezescaladare. Beijingul a refuzat să stabilească linii directe de comunicare cu India și SUA, ceea ce crește riscul unor erori de calcul.
Cu toate acestea, un conflict de amploare este considerat improbabil, deoarece atât China, cât și India au mari presiuni economice interne și încearcă să își stabilizeze relațiile bilaterale.
Războiul care nu s-a încheiat
La mai bine de 70 de ani de la începerea războiului din Coreea, tensiunile dintre Phenian și Seul rămân la cote ridicate.
Coreea de Nord, condusă de Kim Jong Un, se confruntă cu foamete, izolare internațională și colaps economic, însă regimul își menține poziția strategică datorită arsenalului nuclear.
Statele Unite mențin 30.000 de soldați în Coreea de Sud, iar orice conflict ar implica automat Washingtonul și ar avea consecințe globale.
Deși Coreea de Nord dispune de arme nucleare, experții se îndoiesc că Phenianul are capacitatea tehnologică de a lansa cu succes o bombă. În plus, relațiile mai stabile cu SUA, facilitate inclusiv de întâlnirile anterioare dintre Kim Jong Un și Donald Trump, reduc probabilitatea unei escaladări imediate.
AI-ul poate arunca lumea într-un război nedorit
Analiza lui Graff subliniază faptul că, la 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, lumea nu a fost niciodată mai aproape de războaie regionale care pot escalada în conflicte globale.
Noile tehnologii militare – drone autonome, sisteme AI de luptă și arme hipersonice – amplifică riscurile și reduc timpul de reacție al guvernelor. Orice eroare de calcul, mai ales într-o zonă tensionată, ar putea declanșa un efect de domino cu consecințe majore pentru securitatea internațională.
