În cadrul conferinței anuale a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, Csaba Balint, membru în Consiliul de Administrație al BNR, a explicat că un rol important în creșterea PIB-ului pe cap de locuitor în țara noastră l-a jucat creșterea dinamică a productivității muncii. În plus, acesta a subliniat că România a avut cea mai rapidă creștere din regiunea CEE.
Această tendință pozitivă a fost susținută în mare măsură de restructurarea economică. În anul 2000, aproape 45% din populația ocupată era implicată în agricultură, 22% în industrie și 21% în servicii de piață. În prezent, ponderea s-a deplasat în mod clar către serviciile de piață cu o valoare adăugată mult mai ridicată. Anumite categorii, precum IT&C, au demonstrat o creștere extrem de rapidă.
(CITEȘTE ȘI: Eșecul Rabla Plus, confirmat de Ministerul Mediului. Suma-record investită în program nu găsește suficienți români dornici să facă leasing)
Cele 7 orașe care contribuie la mai mult de 50% din PIB-ul național
În afara Bucureștiului, în țara noastră există numeroase centre economice regionale, cum ar fi Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași sau Constanța. Potrivit datelor Comisiei Naționale de Prognoză, pe lângă aceste șase orașe, un alt centru economic important este cel din jurul Mioveni, unde se fabrică autoturismele Dacia. Aceste localități joacă un rol important în dezvoltare, reprezentând cei mai importanți șapte poli economici din România. Mai exact, cele șapte orașe contribuie la mai mult de 50% din PIB-ul național.
Potrivit lui Csaba Balint, există totuși numeroase dificultăți structurale care vor necesita eforturi considerabile pentru a fi abordate. În ultimele aproape două decenii și jumătate, toate județele din țara noastră au făcut progrese semnificative în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, însă disparitățile regionale au crescut.
Țara noastră a beneficiat de un raport datorie publică/PIB relativ scăzut, însă pe măsură ce a redus decalajele, au apărut dezechilibre semnificative,
Csaba Balint susține că pe o perioadă mai lungă, convergența implică disciplină, descoperirea surselor proprii de creștere și o schimbare calitativă a structurii economice. Toate acestea sunt valabile având în vedere că fondurile europene nu vor fi disponibile pentru totdeauna sau, cel puțin, nu în aceeași măsură.
Economistul a subliniat că România trebuie să fie pregătită să răspundă unor provocări în contextul global actual, caracterizat de incertitudine și schimbări structurale majore.Printre acestea se numără îmbătrânirea populației, tranziția către o economie verde, digitalizarea, tensiunile geopolitice și fragmentarea globală, precum și impactul inteligenței artificiale, cu toate aspectele sale pozitive și riscurile asociate.
(NU RATA: Lovitură pentru fumătorii din România! Ce se poate întâmpla cu țigările de unică folosință)
