Perspectiva constructorilor români după PNRR
Cristian Erbașu, director general al Construcții Erbașu și președinte al Confederației Antreprenorilor și Investitorilor din România, a tras un semnal de alarmă privind viitorul sectorului de construcții după finalizarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta explică faptul că multe firme de construcții au avut de lucru grație finanțărilor europene, dar se confruntă cu incertitudinea a ceea ce va urma după epuizarea acestor fonduri.
Programul Național de Redresare și Reziliență a adus miliarde de euro în economia românească, o parte semnificativă destinându-se proiectelor de infrastructură și construcții. Companiile din domeniu au beneficiat de comenzi consistente pentru realizarea de autostrăzi, spitale, școli și alte obiective de investiții finanțate din banii UE.
Situația actuală a constructorilor
În prezent, firmele mici și mijlocii din construcții sunt cele mai expuse riscului de a nu supraviețui după încheierea proiectelor PNRR. Acestea s-au specializat în execuția de lucrări finanțate din fonduri europene și nu au reușit să-și diversifice portofoliul de clienți. Odată cu terminarea banilor europeni, comenzile se vor reduce drastic.
Erbașu subliniază că lipsa continuității investițiilor reprezintă o problemă structurală a României. După perioade de boom în construcții, urmează adesea recesiuni severe, cu disponibilizări masive și falimente. Acest ciclu vicios afectează atât companiile, cât și angajații din domeniu.
Mulți constructori au investit în echipamente și personal pentru a face față cerințelor proiectelor PNRR. Aceste investiții trebuie amortizate, iar firmele au nevoie de un flux constant de comenzi pentru a rămâne viabile. Fără noi proiecte, echipamentele vor sta degeaba, iar oamenii calificați vor pleca spre alte domenii sau țări.
Strategii pentru perioada post-PNRR
CEO-ul Erbașu explică că firmele de construcții trebuie să se pregătească din timp pentru perioada post-PNRR. Prima strategie recomandată este diversificarea activității, prin accesarea de proiecte private și a piețelor externe. Companiile care se bazează doar pe banii publici riscă să nu supraviețuiască.
A doua strategie constă în asocierea și consolidarea sectorului. Firmele mici ar trebui să se unească pentru a putea participa la licitații mai mari și pentru a-și reduce costurile fixe. Erbașu remarcă faptul că după 30 de ani în care constructorii români nu au reușit să se unească, acum au înțeles că aceasta este calea câștigătoare.
O a treia direcție este specializarea pe nișe cu valoare adăugată ridicată. În loc să concureze pe preț la lucrări simple, constructorii ar trebui să dezvolte expertiză în domenii tehnice complexe, unde marjele de profit sunt mai bune și concurența mai redusă.
Provocări și riscuri
Sectorul construcțiilor din România se confruntă cu multiple provocări în afară de epuizarea fondurilor PNRR. Subestimarea costurilor reale la licitații, întârzierile la plată ale beneficiarilor publici și concurența neloială reprezintă factori care agravează situația.
Mulți constructori au câștigat licitații la prețuri necompetitive, sperând că vor recupera din costuri pe parcurs. Această practică periculoasă a dus la falimente și la imposibilitatea de a finaliza lucrările. După terminarea PNRR, când volumul de lucrări va scădea, aceste practici vor deveni și mai riscante.
Migrația forței de muncă calificate reprezintă un alt risc major. Lucrătorii din construcții, nevându-și de lucru în România, vor pleca în alte țări europene unde cererea este mai mare. Această hemoragie de resurse umane va afecta capacitatea sectorului de a relua creșterea atunci când vor apărea noi oportunități.
Rolul statului în susținerea sectorului
Erbașu consideră că statul are responsabilitatea de a asigura continuitatea investițiilor publice. După PNRR, autoritățile ar trebui să continue cu proiecte finanțate din bugetul național și din alte programe europene disponibile, pentru a menține activ sectorul.
Un rol important îl are și reducerea birocrației în achizițiile publice. Procedurile complicate și durata lungă a licitațiilor descurajează companiile și întârzie demararea lucrărilor. Simplificarea acestor procese ar putea stimula investițiile și ar ajuta constructorii.
De asemenea, plata la timp a lucrărilor executate este esențială. Statul român este unul dintre cei mai răi platnici din Europa, iar întârzierile la plată sufocă firmele de construcții. O schimbare în această privință ar aduce un beneficiu imens sectorului.
Concluzie
Ce vor face constructorii după ce se duc banii din PNRR este o întrebare care își așteaptă răspunsul. Fără o strategie clară din partea companiilor și fără sprijin din partea statului, sectorul riscă să intre în recesiune. Cristian Erbașu atrage atenția că este nevoie de acțiune imediată pentru a evita un colaps care ar afecta întreaga economie. Companiile care se vor adapta și vor găsi noi oportunități vor supraviețui, în timp ce cele care rămân dependente de fondurile publice vor dispărea.
