Eforturile Chinei de a intra pe piața europeană cât mai puternic încep să dea roade concrete. Recent, prima cale ferată realizată cu sprijin chinez din Uniunea Europeană a fost dată în folosință. Este vorba despre ruta care leagă capitalele Budapesta și Belgrad.
De mulți ani, China încearcă să își extindă prezența economică în Europa. Eforturile guvernului de la Beijing dau însă roade, tot mai multe produse, afaceri și investiții din țara asiatică făcându-și simțite prezența pe piața europeană.
China aduce trenurile de mare viteză în UE
Pe data de 27 februarie 2026, după ani de întârzieri și controverse, a fost inaugurată prima cale ferată realizată cu sprijin chinez în interiorul Uniunii Europene. Cunoscută sub numele BuBe, linia de aproximativ 350 de kilometri promite să scurteze semnificativ timpul de călătorie între capitalele Budapesta și Belgrad.
După standardele vastei rețele chineze de căi ferate super-rapide, linia Budapesta–Belgrad este departe de a fi o minune. Totuși, inaugurarea de la finalul lunii februarie a ultimului tronson finalizat al legăturii de 350 de kilometrii dintre capitalele Ungariei și cea a Serbiei a avut o valoare simbolică. A însemnat că prima cale ferată construită cu ajutorul Chinei a intrat în funcțiune în Uniunea Europeană.
Când China, Ungaria și Serbia și-au anunțat planurile pentru această linie în 2013, programul global de construcții de infrastructură al Beijingului, cunoscut drept Belt and Road Initiative (BRI), era abia la început. China dorea să își extindă influența economică și politică în Europa, iar Serbia și Ungaria, considerate printre cele mai prietenoase state europene față de Beijing, păreau partenerii potriviți pentru acest obiectiv.
Ideea era că proiectul va accelera fluxul produselor chinezești spre Europa și va demonstra capacitatea companiilor chineze de a construi infrastructură feroviară conform standardelor Uniunii Europene. Mesajul implicit era că relațiile bune cu Beijingul ar putea aduce beneficii economice prin proiecte finanțate în cadrul BRI. Dar finalizarea liniei după ani de întârzieri a schimbat semnificația proiectului.
„BuBe este mai puțin o demonstrație de generozitate și pricepere inginerească și mai mult o amintire a relației tot mai tensionate dintre China și Europa”, scrie The Economist.
Controversele iscate în jurul noului tronson de cale ferată
În Serbia, modernizarea infrastructurii feroviare a adus rezultate vizibile. Mai exact, tronsonul dintre Belgrad și Novi Sad, deschis în 2022, a redus durata călătoriei de la aproximativ 90 de minute la mai puțin de 40.
În Ungaria, entuziasmul este mai redus. Pe teritoriul țării, ruta leagă doar câteva orașe mici de Budapesta. Are zeci de treceri la nivel, ceea ce limitează în practică viteza la maximum 160 km/h, față de 200 km/h în Serbia. În aceste condiții, călătoria cu trenul dintre Budapesta și Belgrad, care dura aproximativ opt ore, ar urma să fie redusă la trei sau patru ore.
Proiectul a devenit și un subiect politic sensibil în Ungaria, unde guvernul condus de Viktor Orban a contractat un împrumut de aproximativ 1,9 miliarde de dolari de la China pentru finanțarea lucrărilor, iar detaliile contractelor au fost clasificate. Mai mult, criticii premierului Orban susțin că proiectul ar putea aduce beneficii economice limitate țării și ridică semne de întrebare privind transparența acordului.
