Guvernul condus de Ilie Bolojan a publicat proiectul de rectificare bugetară pentru 2025: venituri în creștere modestă, cheltuieli suplimentate masiv și un deficit mai mare cu aproape 25 de miliarde de lei.
Ministerele primesc sau pierd bani în funcție de priorități, cu accent pe dobânzi, pensii și investiții prin PNRR.
Rectificarea bugetară 2025: venituri mai mici decât cheltuielile și deficitul crește cu aproape 25 de miliarde de lei
Ministerul Finanțelor a publicat luni, 29 septembrie, proiectul de Ordonanță de Urgență privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2025. Documentul arată o situație dezechilibrată: în timp ce veniturile cresc cu peste 3,2 miliarde de lei, cheltuielile suplimentare depășesc 27,8 miliarde de lei, ceea ce împinge deficitul bugetar cu aproape 25 de miliarde de lei în sus.
Cum arată modificările pe partea de venituri
Potrivit datelor oficiale, veniturile bugetului general consolidat se majorează cu 3,23 miliarde lei. Totuși, pe bugetul de stat apare o scădere de 1,81 miliarde lei per sold.
Principalele schimbări:
Impozitul pe profit: -1,41 miliarde lei, pe fondul unor încasări mai mici de la firme și bănci.
Alte impozite pe profit și câștiguri: +1,26 miliarde lei, datorită veniturilor din impozitul pe microîntreprinderi și pe dividende.
Impozitul pe venit: +1,68 miliarde lei, stimulat de majorarea cotei pe dividende (de la 8% la 10%).
TVA: -2,44 miliarde lei, din cauza colectării slabe, chiar dacă impactul Legii nr. 141/2025 a adus venituri suplimentare de aproape 6 miliarde lei.
Accize: +513 milioane lei, ca efect al creșterii taxelor la benzină, motorină, alcool și tutun, dar și al introducerii accizei pentru vinurile liniștite.
Taxarea jocurilor de noroc: +500 milioane lei.
Venituri nefiscale: -2,24 miliarde lei, în principal din dividende mai mici încasate de la companii de stat.
Fonduri europene și PNRR: -802 milioane lei din sumele clasice, dar +2,19 miliarde lei din finanțarea PNRR.
Creșterea masivă a cheltuielilor
Cheltuielile bugetului general consolidat cresc cu 27,8 miliarde lei, din care 23,3 miliarde lei doar pe bugetul de stat.
Cele mai mari influențe:
Dobânzi: +12,08 miliarde lei, reflectând costul tot mai mare al datoriei publice.
Asistență socială: +3,34 miliarde lei.
Transferuri între administrații publice: +4,34 miliarde lei.
Subvenții: +531 milioane lei.
Cheltuieli de personal: +696 milioane lei.
Bunuri și servicii: +321 milioane lei.
Proiecte PNRR (componentă împrumut): +5,37 miliarde lei.
Proiecte PNRR (granturi nerambursabile): +2,77 miliarde lei.
În schimb, cheltuielile de capital scad cu 2,07 miliarde lei, iar finanțările din fondurile europene post-aderare 2021–2027 se reduc cu aproape 4 miliarde lei.
Cine primește bani suplimentari
Ministerul Finanțelor: +20 miliarde lei
12 miliarde pentru plata dobânzilor;
500 milioane la Fondul de Rezervă;
peste 7 miliarde pentru proiecte PNRR.
Ministerul Dezvoltării: +2,5 miliarde lei
1 miliard pentru Programul Anghel Saligny;
1,5 miliarde pentru proiecte PNRR.
Ministerul Energiei: +1,2 miliarde lei
1 miliard pentru compensarea prețurilor la energie electrică și termică;
200 milioane pentru alte transferuri.
Ministerul Mediului: +859 milioane lei.
Ministerul Economiei: +416 milioane lei.
Ministerul Educației: +140 milioane lei.
Ministerul Justiției: +85 milioane lei.
Autoritatea Electorală Permanentă: +169 milioane lei, pentru rambursarea cheltuielilor electorale din campania prezidențială 2025.
Serviciul Român de Informații: +92,8 milioane lei, dintre care 75 milioane pentru salarii.
ANSVSA: +70 milioane lei.
Cine pierde bani la rectificare
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: -3,24 miliarde lei.
Ministerul Transporturilor: -1,84 miliarde lei.
Ministerul Finanțelor: -668 milioane lei (la alte capitole).
Ministerul Afacerilor Interne: -164,8 milioane lei.
Secretariatul General al Guvernului: -146 milioane lei.
STS: -127,6 milioane lei.
Un deficit în creștere accelerată
Deficitul bugetar pe 2025 urcă cu 24,57 miliarde lei, o creștere îngrijorătoare în contextul în care România s-a angajat prin PNRR și față de Comisia Europeană să reducă treptat dezechilibrul fiscal.
Deși o parte din cheltuieli sunt legate de proiecte de investiții sau de PNRR, presiunea majoră vine din dobânzile tot mai mari și din creșterea costurilor sociale.
