Piața Obor, una dintre cele mai vechi piețe agroalimentare din România și Europa de Est, a trecut printr-o transformare spectaculoasă, devenind astăzi o afacere profitabilă controlată de doi dintre cei mai puternici oameni de afaceri din țară: Radu Dimofte și Puiu Popoviciu.
De la o istorie plină de povești dramatice și tradiții, până la o investiție modernă de zeci de milioane de euro, Piața Obor reprezintă un simbol al adaptării la economia de piață și al controverselor imobiliare din București.
Profituri uriașe și dividende atractive
Potrivit datelor contabile, Piața Obor Market & Complex Comercial a raportat în 2024 o cifră de afaceri de 16,4 milioane de lei și un profit net de 4,69 milioane de lei. Operatorul pieței este controlat de compania Practic București (97,5%), deținută de Radu Dimofte, și Băneasa Investments (0,5%), controlată de Puiu Popoviciu, restul acțiunilor aparținând unor persoane fizice.
În primăvara anului trecut, acționarii au primit dividende de peste 6,2 milioane de lei, în timp ce directorul general și angajații companiei care operează piața au beneficiat de prime considerabile.
Performanțele financiare nu sunt o surpriză. În 2016, compania a raportat un profit net de 4,8 milioane de lei, iar în 2015, rezultatele au fost spectaculoase: 12 milioane de lei profit net, din care 4,52 milioane de lei au fost acordate ca dividende, iar 2,78 milioane de lei au fost folosiți pentru acoperirea pierderilor din anii precedenți.
Cine controlează Piața Obor
Radu Dimofte, principalul acționar al Practic București, deține 48,47% din capitalul companiei și este unul dintre cei mai influenți investitori din sectorul imobiliar. Practic administrează cinci hectare de spații comerciale și birouri în Capitală, fiind printre cei mai mari proprietari de imobile din București.
De cealaltă parte, Puiu Popoviciu, cunoscut pentru dezvoltarea proiectului Băneasa Investments, controlează 0,5% din acțiuni, dar prezența sa în acest parteneriat simbolizează interesul investitorilor de top pentru Piața Obor, un punct strategic în economia locală.
Istoria Pieței Obor, între tradiție și drame
Piața Obor este mai mult decât o locație comercială. Este un simbol al Bucureștiului, cu o istorie ce depășește trei secole.
Secolele XVII-XVIII – Piața Obor era unul dintre cele mai importante centre comerciale ale Țării Românești. Tot aici aveau loc și execuțiile publice ale condamnaților la moarte prin spânzurare, evenimente care atrăgeau mulțimi impresionante.
Octombrie 1936 – Începe construcția halelor centrale Obor, proiect gândit ca un spațiu modern pentru comerțul agroalimentar.
1950 – Halele sunt inaugurate oficial și devin rapid un punct central pentru comerțul bucureștean.
2004 – Clădirea Pieței Obor este inclusă pe Lista Monumentelor Istorice.
De-a lungul timpului, Piața Obor a rămas cunoscută pentru autenticitatea sa, pentru atmosfera tradițională, produsele proaspete și negocierile directe între cumpărători și vânzători.
Transformarea Pieței Obor. Investiții majore și parteneriate public-private
În 2006, Consiliul Local al Sectorului 2 a decis să reconstruiască piața, aflată într-o stare de degradare. La acel moment, spațiul găzduia 9.000 de metri pătrați de tarabe și 2.000 de metri pătrați de magazine improvizate.
Pe terenul fostei piețe a fost ridicată o clădire modernă, cu subsol, parter și două etaje, inaugurată în 2010. Investiția s-a ridicat la aproximativ 14 milioane de euro și a fost realizată în parteneriat public-privat, cu participarea consorțiului format din Practic București, Băneasa Investments și alți parteneri.
Această transformare a permis Pieței Obor să devină una dintre cele mai moderne și mai profitabile piețe din România, atrăgând zilnic mii de cumpărători.
Piața Obor, între comerț tradițional și profit corporatist
În prezent, Piața Obor reprezintă un paradox: un spațiu al tradițiilor românești, dar și un motor financiar pentru marii investitori. Deși atmosfera autentică a fost păstrată, investițiile masive au transformat piața într-un complex comercial cu standarde europene, unde comerțul tradițional se îmbină cu noile practici de retail.
Această dublă identitate a Pieței Obor generează discuții aprinse în rândul bucureștenilor. Pe de o parte, cumpărătorii apreciază modernizarea și infrastructura, pe de altă parte, criticii consideră că transformarea pieței a dus la scăderea accesibilității pentru micii producători.
