În numai o săptămână, președintele Klaus Iohannis s-a prezentat surprinzător la Guvern pentru a prezida ședința miniștrilor, deși teoretic nu era nicio temă care să vizeze securitatea națională pe ordinea de zi, a participat la un miting neautorizat și a demarat procedura pentru declanșarea unui referendum deși nu s-a hotărât nici până acum asupra întrebării adresate cetățenilor.
Însă știe sigur că își dorește referendum. Desigur acesta este legat de contraversata lege a grațierii, însă cum legislația actuală nu permite întrebări pe această temă, președintele încă reflectează asupra întrebării, care pare a fi una retorică, dar care va costa statul român 20 de milioane de euro.
Toate aceste acțiuni sunt la limita, dacă nu chiar pe lăngă Constituție, însă adună puncte serioase la capitolul imagine, în condițiile în care potrivit ultimelor sondaje, președintele era în cădere liberă. Așadar dacă analizăm din această perspectivă, Klaus Iohannis a procedat „prolific” din punct de vedere electoral.
Vezi și Alertă de la SIE! Ce i se pregătește României și cum vom fi toți afectați
Cine l-a sfătuit însă pe Klaus Iohannis, care până nu demult privea cu atenție și îngrijorare cam tot ce se întâmpla în România, să-și schimbe complet strategia politică și să lanseze un referendum acum?
Ei bine, ideea referendumului pare să fi venit de la Sebastian Lăzăroiu, fostul consilier prezidențial al lui Traian Băsescu, care pe 18 ianuarie posta pe pagina sa de facebook fix această recomandare legată de referendum.
De menționat înainte, că un referendum pe tema grațierii nu se poate face, iar când președintele a realizat acest lucru a optat pentru tema anti-corupției și implicit aplicarea legii. Ori o întrebare în această zonă este mai degrabă retorică și inutilă. Și dacă cetățenii ar răspunde NU, legea oricum s-ar aplica, iar dacă ar răspunde DA, nu s-ar schimba nimic pentru că oricum legea se aplică peste tot în lume, deci și în România. Însă bugetul de stat va fi mai sărac cu 20 de milioanede euro, asta este cert.
Cui i-a venit aceeași idee cu a lui Sebastian Lăzăroiu sau cine a preluat-o și i-a prezentat-o lui Klaus Iohannis?
Ei bine, în primul rând ne-am putea gândi la Elena Simina Tănăsescu, Consilier Prezidențial la Departamentul Reformă Instituțională și Constituțională. Însă pare foarte greu de crezut că aceasta nu ar fi știut că pe tema grațierii nu poate exista referendum, în condițiile în care este absolventă a Facultății de Drept, Universitatea din Bucureşti (1991) şi a obţinut titlul de doctor cu menţiunea « foarte bine cu felicitările juriului » la Facultatea de drept şi ştiinţe politice, Universitatea „Aix-Marseille III”, Franţa (1997). De asemenea este profesor de drept constituţional şi drept european în cadrul Universităţii din Bucureşti şi a fost profesor invitat la universităţi din Europa şi America Latină.
Deci probabil Simina Tănăsescu nu a fost deloc consultată.
O altă persoană care l-ar fi putut ghida pe Klaus Iohannis spre decizia de a organiza un referendum este Mădălina Dobrovolschi, actual purtător de cuvând al președintelui. Ea are multă experiență, acumulată după ce a absolvit Universitatea Spiru Haret, secția Jurnalism și cunoștințe din această zonă. De asemenea, pozițiile ei publice ne duc cu gândul că ideea lui Lăzăroiu ar fi putut fi preluată și adaptată de ea.
Vezi și Lovitură pentru Iohannis din partea magistraților
De asemenea, Dana Bârsan se ocupă de Comunicarea Publică a președintelui și este în preajma sa la toate întâlnirile oficiale, având contact nemijlocit cu jurnaliștii. Ea a absolvit Universitatea Hyperion, secția Jurnalism și în campania prezidențială a lui Klaus Iohannis s-a ocupat de monitorizarea presei.
Un alt consilier din jurul lui Klaus Iohannis, care are un cuvânt greu de spus este Laurenţiu-Mihai Ştefan, care se ocupă de politica internă și despre care s-a zvonit că ar putea deveni șeful cancelariei prezidențiale după plecarea lui Dan Mihalache.
El a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti (1996) după ce, patru ani mai devreme, a obţinut diploma de absolvire a Facultăţii de Matematică, secţia informatică, a aceleiaşi Universităţi. Profesionalizarea în domeniul ştiinţei politice s-a făcut mai întâi la Universitatea din Cambridge, Marea Britanie, de unde a obţinut în 1998 un MPhil în politica şi sociologia societăţilor moderne, apoi în diverse stagii de cercetare la Institutul de Ştiinţe Umane din Viena (2000), la Universitatea din Maryland (2001, 2002) şi la Colegiul Noua Europă din Bucureşti (1999-2002). Laurenţiu-Mihai Ştefan are titlul de doctor în Știinţe Politice (2003), cu o lucrare despre recrutarea elitelor politice în România post-comunistă, susţinută la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, potrivit presidency.ro.
