O problemă reală cu care România s-ar putea confrunta în următoarele decenii este lipsa de personal în piaţa muncii. Asta ar afecta serios sistemul de pensii. Tinerii din Generaţia Z, adică cei născuţi în perioada 1996-2015, recunosc fără menajamente că nu doresc să lucreze cu orice preţ.
Ei țintesc spre un echilibru între viața personală și carieră, un criteriu din cauza căruia riscă să intre în diferenţe de opinii cu angajatorii.
Tinerii angajaţi, tot mai puţini
În România, 26% dintre tineri nu lucrează. Suntem la coada Europei din acest punct de vedere. Specialiștii spun că școala nu-i pregătește suficient pentru rigorile unui job. Un motiv pueril pe care-l folosesc unii ca să fugă de muncă e că nu merită efortul.
"Cei care nu sunt expuși unui sistem de educație cât de cât adaptat zilelor noastre se pierd, pentru că există ceva mult mai atractiv. Școala și munca înseamnă să depui efort , iar efortul doare. Avem un abandon școlar absolut înfiorător", a spus sociologul Romulus Oprica pentru Digi24.
Au aşteptări salariale mari
Tinerii se integrează greu pe piața muncii şi din cauză că au aşteptări salariale mari chiar de la primul job. Cerinţele lor contractale se află în marja 5.000 - 7.000 de lei.
"Vin și cu cerințe salariale mai ridicate decât competențele, cunoștințele pe care le au. E nevoie de multă comunicare și de multă răbdare. Sunt o generație foarte sensibilă", a spus un consilier în carieră pentru sursa amintită.
În aceste condiţii, nu e de mirare că rata şomerilor din România în rândul tinerilor este una dintre cele mai mari din Europa, alături de state precum Spania, Suedia și Grecia.
Cine mai plăteşte pensiile
În acest ritm, sistemul de pensii publice din ţara noastră riscă să intre în colaps. Fără contribuţii din partea angajaţilor la acest segment, viitorii seniori vor avea de suferit. În prezent, un număr de 4.664.642 de pensionari avem înregistrat în România.
Valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenite s-a ridicat la 12,866 miliarde lei.
