Cine sunt bulgarii care iau milioane de la Armata Română. Afaceriștii de la sud de Dunăre par să fie doar interfața

Autor: Adrian Dumitru

Publicat: 07-10-2025 15:06

Article thumbnail

Sursă foto: MApN

Cum au ajuns doi bulgari necunoscuți să controleze firme care au încasat milioane din contractele Armatei Române? O investigație Libertatea despre rețele paravan, tineri fără experiență și tăcerea unei instituții militare care refuză să-și explice achizițiile.

Firme fără experiență, contracte uriașe cu Armata Română

În doar doi ani, o rețea de companii mici, fără angajați stabili și fără experiență în lucrări publice, a reușit să obțină contracte totale de peste 3,6 milioane de lei de la unități militare românești. În centrul mecanismului se află doi cetățeni bulgari, Milcho Mirchev și Hyusein Eshrefov, veniți din orășelul Vetovo, aflat la o sută de kilometri de București.
Ei apar astăzi ca ultimii administratori ai mai multor firme care, înainte de a le fi preluate, derulaseră contracte cu Academia Navală „Mircea cel Bătrân” din Constanța și alte unități din rețeaua Ministerului Apărării.

Povestea acestor companii nu începe însă cu bulgarii, ci cu o serie de tineri români fără experiență în afaceri, conectați între ei prin prietenii, rude sau legături comune în Tecuci.

De la salon de machiaj la contracte de sute de mii

Una dintre firmele care au ajuns pe lista beneficiarilor Armatei se numește Eland Technology Solutions SRL, înființată în sectorul 6 din București. Până în 2024, era o societate aproape inactivă. Apoi, în vara acelui an, compania a fost preluată de Andra Moldoveanu, o tânără de 25 de ani din Tecuci, cunoscută pe rețelele sociale ca make-up artistă.

Doar câteva luni mai târziu, Eland a primit două contracte directe în aceeași zi, în valoare totală de peste 660.000 de lei, pentru „lucrări de construcții și instalații electrice” la o sală de sport a Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”.

Firma avea un singur angajat, nu deținea site sau date publice de contact, dar a fost selectată fără licitație pentru lucrări de infrastructură. În februarie 2025, Moldoveanu a cedat compania unui tânăr de 21 de ani fără experiență în domeniu. A doua zi după această tranzacție, Eland a mai primit un contract de aproape 900.000 de lei de la aceeași Academie Navală, pentru lucrări la rețeaua electrică exterioară și subterană.

După câteva luni, societatea a ajuns pe mâinile bulgarului Hyusein Eshrefov.

Prietenii din Tecuci și legăturile de familie

În spatele acestui circuit financiar apar nume recurente. Eshrefov figurează și ca administrator al firmei Dgm Universal Cult SRL, care în 2022 a vândut scaune HoReCa în valoare de 30.000 de lei unei alte unități militare din Constanța.

Fostul administrator al acestei firme, Gheorghe Iorgu, este greu de găsit, dar numărul de telefon al societății duce la Cătălin Iorgu, cumnatul Andrei Moldoveanu. Acesta este prieten apropiat cu Miltiade Văduva, cunoscut ca Seif Duduianu, personaj asociat în presă clanului Duduianu. Într-o fotografie publicată pe rețelele sociale, Iorgu apare alături de Văduva, cu mesajul: „Revedere cu KING. Ăștia sunt familia mea, fără interese, ne iubim curat.”

Întrebat despre posibile legături între Duduianu și firmele care au contracte cu Armata, Cătălin Iorgu a negat orice implicare: „Seif Duduianu nu are nicio legătură cu aceste afaceri.” Despre cetățenii bulgari, nu a oferit niciun comentariu.

A doua piesă din puzzle: Marta Iancu și Genius Imm Baza SRL

Un model aproape identic apare în cazul Genius Imm Baza SRL, firmă fondată în 2022 de Marta Iancu, o tânără tot din Tecuci.

La numai doi ani de la înființare, societatea a obținut peste un milion de lei din contracte publice pentru obiecte de uz casnic livrate Academiei Navale: aspiratoare, uscătoare de rufe, saltele și dulapuri de vestiar.

Prețurile erau de până la cinci ori mai mari decât valoarea pieței.

De exemplu, instituția a cumpărat fișete metalice la 2.622 de lei bucata, în timp ce același model se vindea online la 538 de lei, TVA inclus.

Economia ratată: aproximativ 6.000 de euro doar la acel lot de mobilier.

La fel s-a întâmplat și cu bancurile de lucru livrate la 8.000 de lei bucata, care se vindeau în realitate cu aproximativ 3.000 de lei.

Contracte în lanț, concedii comune și sedii fantomă

Firmele Eland și Genius au primit primele contracte cu Academia Navală în aceeași zi: 11 noiembrie 2024. Cele două patroane nu aveau doar origini comune, ci și o prietenie apropiată. La începutul anului 2025, petreceau împreună o vacanță la Istanbul, alături de familiile lor.

Compania Genius funcționa la o adresă din Sectorul 2, pe strada Viitorului nr. 45, într-o clădire degradată unde figurează zeci de firme fictive. Ulterior, și această societate a fost transferată, trecând prin mai mulți tineri interpuși până a ajuns, în final, pe mâinile bulgarului Milcho Mirchev.

Modelul repetat: firme de unică folosință

Investigația arată același tipar aplicat la mai multe firme: înființare recentă, administrator tânăr fără experiență, contracte cu Academia Navală, urmate de cedarea acțiunilor către alți tineri, apoi apariția cetățenilor bulgari.

Un exemplu suplimentar este Itweb Concept SRL, care a vândut Academiei role de prosop, hârtie igienică și aparate de aer condiționat. Firma a fost preluată în 2024 de Gheorghe Iancu, tot din Tecuci, iar la scurt timp a ajuns la un tânăr de 20 de ani.

După această schimbare, societatea a început brusc să încheie contracte directe cu Armata.

Pentru un aparat de aer condiționat Yamato Optimum 24.000 BTU, Academia a plătit 5.139 de lei, deși pe piață același model costă între 3.253 și 3.504 lei. Diferența totală, raportată la cantitatea cumpărată, depășește 4.000 de euro.
Și în cazul altor modele, tarifele au fost aproape duble față de prețul real.

Cum intră bulgarii în joc

După retragerea tinerilor administratori români, firmele au fost transferate aproape simultan către Milcho Mirchev și Hyusein Eshrefov.

Pe 19 iunie 2025, Mirchev a preluat două dintre firme, iar a doua zi Eshrefov a devenit administratorul altor patru.

Prețul intermedierii? 200 de lei pentru fiecare firmă.

Tranzacțiile au fost semnate la același birou de traduceri, de Petru Ghergulov, care confirmă implicarea unei firme de avocatură în procesul de preluare:

„Am fost solicitat de un cabinet de avocatură pentru traducerea și semnarea documentelor. Mai multe detalii nu cunosc.”

Avocați, identități false și urme șterse

Cabinetul menționat de Ghergulov aparține avocatului Richard Dinu, specializat în înființări și radiere de SRL-uri.

Pe site-ul său, echipa este prezentată prin fotografii cu persoane care, potrivit verificărilor, nu există — unele imagini sunt generate cu inteligență artificială.

Un mod de operare asemănător a fost observat și la firma Virtual Util Mașini SRL, fondată cu ajutorul consilierului juridic Claudiu Zlate din Tulcea. Aceasta a primit contracte de peste un milion de lei de la o unitate militară din Constanța.

Richard Dinu nu a oferit un punct de vedere până la publicarea materialului.

Academia Navală refuză transparența

Reporterii au cerut Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” să pună la dispoziție copiile contractelor și facturilor încheiate cu firmele menționate.

Răspunsul instituției, semnat de comandantul Alecu Toma, a fost un refuz categoric.

Motivul invocat: documentele ar conține „date personale și informații ce pot fi calificate ca secrete comerciale”, iar divulgarea lor ar „încălca drepturile legitime ale operatorilor economici”.

Comandantul susține că ofertele publicate pe platforma SICAP sunt suficiente pentru transparență, deși acolo nu sunt menționate toate detaliile tehnice ale produselor.

Explicațiile comandantului Alecu Toma

După publicarea primelor date, Alecu Toma a revenit cu o serie de precizări.
El susține că prețurile găsite de presă pe internet „nu sunt oferte comerciale ferme și nu reflectă prețul real al produselor în raport cu termenul de livrare, montajul și punerea în funcțiune”.

De asemenea, Toma afirmă că unele dintre site-urile menționate „nu mai sunt actualizate de ani de zile” sau „vând produse resigilate ori la lichidare de stoc”.

În privința lucrărilor efectuate de Eland Technology Solutions, acesta declară că „lucrarea s-a executat în condiții foarte bune, cu respectarea cerințelor cantitative și de calitate”, iar „numărul de angajați nu este un criteriu de atribuire”.

Solicitat din nou să ofere copiile contractelor și facturilor, Toma a refuzat:
„Ne menținem punctul de vedere transmis anterior. Facturile conțin date precum coduri fiscale, conturi bancare și semnături. Divulgarea integrală ar putea afecta securitatea datelor comerciale.”

Un sistem care se autoprotejează

Modelul companiilor controlate de Mirchev și Eshrefov nu pare o excepție, ci o verigă într-un lanț mult mai extins.
Firmele se nasc, obțin contracte cu Armata, își schimbă proprietarii, apoi dispar sau trec în acte pe nume străine.

Explicațiile oficiale se opresc mereu în același punct: secretul comercial.
Când întrebările ajung la conducerea instituțiilor publice, răspunsul standard este că datele nu pot fi făcute publice.

Până atunci, cei doi bulgari din Vetovo rămân ultimii administratori ai unor firme care, deși nu au fabrici, sedii reale sau angajați, au reușit să învârtă milioane din bani publici sub protecția unei instituții militare a statului român.

Urmărește-ne pe social media
Facebook IconWhatsApp IconTelegram IconYouTube Icon
Google News
Trending
Articole Similare
Parteneri