Noua idee a lui Donald Trump pare să prindă contur rapid. „Consiliul Păcii”, care vizează rezolvarea conflictelor globale, se bucură deja de succes, zeci de state anunțând că se alătură inițiativei președintelui american. Totuși, mai multe state importante din Europa au refuzat invitația, în timp ce altele nu au oferit încă un răspuns.
Președintele Donald Trump a invitat zeci de lideri mondiali să se alăture inițiativei sale „Board of Peace” (Consiliul Păcii), care vizează rezolvarea conflictelor globale. În timp ce unii aliați tradiționali ai SUA au răspuns cu prudență și, în câteva cazuri, chiar au respins oferta lui Trump, alții, inclusiv țări care au avut mult timp relații tensionate cu Washingtonul au acceptat.
În luna septembrie a anului trecut, când și-a anunțat planul de a pune capăt războiului din Gaza, Donald Trump a propus pentru prima dată „Consiliul Păcii”. Ulterior, președintele american a explicat că atribuțiile Consiliului vor fi extinse dincolo de Gaza, pentru a aborda și alte conflicte din întreaga lume.
Potrivit unei copii a proiectului de statut consultat de Reuters, Trump va fi primul președinte al „Consiliului Păcii”, care va avea sarcina de a promova pacea la nivel global și de a contribui la rezolvarea conflictelor. Statele membre vor avea un mandat limitat la trei ani, cu excepția cazului în care plătesc câte 1 miliard de dolari pentru a finanța activitățile Consiliului și pentru a obține statutul de membru permanent.
Inițiativa lui Donald Trump are parte de o susținere neașteptată
Casa Albă i-a numit pe secretarul de stat american Marco Rubio, trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, fostul prim-ministru britanic Tony Blair și ginerele lui Trump, Jared Kushner, drept membri ai consiliului executiv fondator al inițiativei.
Miercuri, 21 oianuarie 2026, un oficial de rang înalt al Casei Albe a anunțat că 35 de lideri mondiali s-au angajat până în prezent să se alăture „Consiliului Păcii”, din cele aproximativ 50 de invitații trimise. Printre aceștia se numără aliați din Orientul Mijlociu, precum Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Iordania, Qatar și Egipt.
De asemenea, Turcia și Ungaria au acceptat să se alăture acestei inițiative, împreună cu Maroc, Pakistan, Indonezia, Kosovo, Uzbekistan, Kazahstan, Paraguay și Vietnam. Printre alte țări participante se numără Armenia și Azerbaidjan, care au ajuns la un acord de pace mediat de SUA în august anul trecut, după întâlniri cu Trump la Casa Albă.
În mod neașteptat, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a acceptat invitația, în contextul unei apropieri mai largi între Washington și Minsk. Canada a declarat că a acceptat „în principiu”, dar că detaliile sunt încă în negociere.
Rusia și China evită să dea un răspuns oficial
Rusia nu a confirmat însă oficial aderarea. Totuși, Vladimir Putin a declarat că a cerut Ministerului său de Externe să analizeze propunerea, în timp ce Trump a afirmat la Davos că Rusia ar fi acceptat deja.
Nici China nu a făcut o declarație oficială. Rusia și China sunt membre cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU, ceea ce explică prudența lor față de inițiative ce ar putea diminua influența acestui organism.
Norvegia și Suedia au refuzat invitația lui Trump. Totodată, ministrul italian al Economiei, Giancarlo Giorgetti, a declarat că aderarea pare problematică, iar cotidianul Il Corriere della Sera a scris că participarea ar putea încălca Constituția Italiei.
Potrivit unei surse apropiate președintelui Emmanuel Macron, Franța intenționează să refuze invitația, ceea ce l-a determinat pe Trump să amenințe cu tarife de 200% pentru vinurile și șampaniile franceze.
Marea Britanie, Germania și Japonia nu au adoptat o poziție publică clară. Un purtător de cuvânt al guvernului german a confirmat că Friedrich Merz nu va participa la ceremonia de semnare a constituirii Consiliului, organizată la Forumului Economic Mondial.
Ucraina analizează invitația, însă președintele Volodimir Zelenski a declarat că îi este greu să-și imagineze participarea într-un consiliu alături de Rusia.
