România ocupă un loc onorabil, însă în clasamentul rușinos al subiectului educație. UNESCO ne plasează la coada clasamentului mondial arătând că Guvernul a alocat cei mai puțini bani la învățământ în ultimele două decenii.
România se află pe o poziție îngrijorătoare în clasamentul mondial al investițiilor în educație, conform celui mai recent raport al UNESCO. Cheltuielile publice alocate acestui sector vital reprezintă doar 3,3% din PIB, situând țara pe locul 123 din 171. În ceea ce privește proporția din cheltuiala publică totală, alocările sunt și mai slabe, cu un procent de 8,1%, ceea ce ne plasează pe locul 156, după țări precum Uganda, Trinidad sau Pakistan. Această situație subliniază prioritățile scăzute acordate educației în politica guvernamentală românească, în ciuda angajamentelor internaționale asumate.
Clasamentul rușinos care arată nivelul educației din România
În 2015, România, alături de alte 159 de țări, a semnat Declarația Incheon, prin care s-a angajat să aloce între 4% și 6% din PIB sau între 15% și 20% din cheltuielile publice pentru educație până în 2030. Aceste obiective sunt parte a strategiei globale pentru îndeplinirea Obiectivului pentru Dezvoltare Durabilă numărul 4, care vizează accesul echitabil la educație de calitate și promovarea învățării continue. Cu toate acestea, România rămâne mult sub aceste ținte.
Comparativ cu alte state din Uniunea Europeană, situația este și mai dezavantajoasă. Irlanda este singura țară din UE care a alocat un procent mai mic din PIB decât România, în timp ce lideri precum Suedia (7,6%), Belgia (6,4%) și Franța (5,4%) investesc semnificativ mai mult. De asemenea, în privința procentului din cheltuielile guvernamentale, state precum Estonia (14,3%) și Suedia (13,5%) arată un angajament ferm față de educație.
Planuri doar pe hârtie
România a înregistrat o ușoară creștere a finanțării în 2024, cu o alocare de 4,3% din PIB – cel mai ridicat procent din ultimii 20 de ani. Totuși, acest progres rămâne insuficient pentru a recupera decalajele față de restul Europei. Majorarea din 2023 s-a datorat în principal grevei profesorilor, care a dus la o creștere a salariilor din sectorul educațional cu peste 30%.
Strategia națională pentru dezvoltare durabilă, adoptată în 2018, stabilește obiective ambițioase pentru îmbunătățirea educației, incluzând accesul universal la învățământ de calitate și creșterea numărului de tineri cu competențe profesionale. Cu toate acestea, implementarea acesteia este subminată de resursele insuficiente alocate.
Raportul UNESCO evidențiază un adevăr dureros: România nu doar că nu își prioritizează educația, dar continuă să rateze oportunitățile de a investi într-un viitor sustenabil. Fără un angajament ferm și consistent, poziția țării în clasamentele internaționale va continua să reflecte această neglijență cronică.
