Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza de creștere economică a României pentru anul 2025, estimând acum o expansiune a Produsului Intern Brut (PIB) de doar 1,4%, față de o estimare anterioară de 2,5%. Această reducere semnificativă cu 1,1 puncte procentuale reflectă incertitudinile crescute legate de consolidarea fiscală și efectele măsurilor de austeritate adoptate de autoritățile române.
Potrivit prognozelor instituției de la Bruxelles, publicate în raportul de primăvară, economia românească ar urma să înregistreze o ușoară redresare în 2026, cu o creștere estimată la 2,2%. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că realizarea acestui scenariu optimist depinde în mare măsură de implementarea cu succes a reformelor structurale și de menținerea disciplinei bugetare.
Impactul măsurilor de consolidare fiscală
Revizuirea negativă a prognozei vine în contextul în care România se confruntă cu presiuni semnificative pentru reducerea deficitului bugetar. Măsurile de consolidare fiscală adoptate prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 156/2024 și completate ulterior în Parlament au contribuit la temperarea așteptărilor privind dinamica consumului.
Analiștii Comisiei Europene subliniază că majorările de taxe și impozite, înghețarea salariilor și pensiilor în termeni nominali până în 2026, precum și creșterea cotelor de TVA, vor afecta atât resursele financiare disponibile ale gospodăriilor pentru consum, cât și deciziile de investiții ale companiilor. Aceste efecte se vor resimți încă din primul trimestru al anului curent, conducând la un decalaj negativ al producției.
Deficitul guvernamental general este proiectat să scadă la 8,4% din PIB în 2025, o reducere față de nivelurile record înregistrate în anii precedenți, dar încă mult peste pragul de 3% impus de Pactul de Stabilitate și Creștere.
Inflația rămâne o provocare majoră
Raportul asupra inflației publicat de Banca Națională a României (BNR) în mai 2025 a confirmat, de asemenea, temerile privind presiunile inflaționiste. Traiectoria anuală a ratei inflației IPC a fost revizuită în sus pentru aproape întregul interval de prognoză, cu excepția trimestrului al doilea din 2025.
Ajustările au fost de +0,8 puncte procentuale pentru sfârșitul anului 2025 și de +0,3 puncte procentuale pentru sfârșitul anului 2026, fiind determinate de contribuțiile anticipate mai mari din partea inflației de bază și de impactul majorării prețurilor la energie electrică asumată de la 1 iulie 2025.
Economiștii atrag atenția că inflația persistentă, combinată cu ritmul lent de creștere economică, creează un mediu de stagflație care afectează în special segmentele vulnerabile ale populației. Puterea de cumpărare a salariilor reale riscă să se erodeze în continuare, chiar dacă ritmul de creștere al prețurilor va încetini în a doua parte a anului.
Perspective pentru mediul de afaceri
Pentru companiile active pe piața românească, prognozele revizuite ale Comisiei Europene constituie un semnal de alarmă. Investitorii devin tot mai precauți în contextul incertitudinilor fiscale și al volatilității cursului de schimb.
Sectorul construcțiilor și cel imobiliar sunt deja afectate de scumpirea creditelor, în timp ce industria prelucrătoare resimte efectele încetinirii comerțului internațional. Cu toate acestea, unele sectoare, precum energia regenerabilă și tehnologia informației, ar putea beneficia de programele de finanțare europeană disponibile prin PNRR.
Experții economici subliniază că redresarea în 2026 depinde crucial de capacitatea Guvernului de a implementa reforme structurale în administrație, de a eficientiza cheltuielile publice și de a crește gradul de absorbție a fondurilor europene.
Surse: Romania-Insider.com, European Commission Economic Forecast, Banca Națională a României
