Zona este o adevărată comoară pe care a lăsat-o natura în țara noastră și are un rol extrem de important în conservarea vegetației. Aici se găsesc plante din vegetația xerofite, adaptate la pământuri extrem de uscate. Printre speciile rare, se numără: lăstunul mare, pietrarul negru, plantă endemică (Albăstrița) și o specie de plantă rară, cum este măslinul dobrogean, conform informațiilor furnizate de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării.
[gallery ids="330603,330604,330606,330607,330608,330609"]
Nu doar plantele sunt protejate în zona de piatră, ci și animale. Printre speciile ocrotite, se numără dihorul pătat, șarpele rău sau șarpele de apă. De notat sunt și bufnița mare și călifarul alb.
CITEȘTE ȘI: Moștenitorul Nababului din România cu palate în București și moșii nenumărate. El a fost cel mai bogat om din ținuturile românești
Legenda de pe litoralul românesc și felul în care s-a format locul
Capul Doloșman s-a format dintr-un calcar străvechi care datează din Miocen, epocă ce a debutat în urmă cu 23 de milioane de ani şi a luat sfârşit în urmă cu aproximativ 5 milioane de ani. Straturile de la bază ale porțiunii din litoralul românesc ar fi chiar și mai vechi, din Jurasic.
Așa cum am menționat anterior, în apropiere de rezervație se află şi vestigiile cetăţii antice Argamum. O suprafață impresionantă care are mai bine de două. După sute de ani, aici au rămas doar rămășițele unor ziduri de apărare, ale drumurilor incintei şi ale unor bazilici paleocreştine.
O legendă locală spune că aici ar fi venit argonauţii în căutarea Lânii de aur, motiv pentru care a venit şi numele de Argamum. Sfârșitul cetății de poveste de pe litoralul românesc a venit în secolul V al erei noastre. Cauzele pentru care s-a ajuns la final sunt multiple. Locuitorii au ales să emigreze, în principiu, spre zone mai ofertante.
CITEȘTE ȘI: Românii plecați în Spania la muncă vor avea un nou beneficiu. Acordul care urmează să fie semnat în luna iulie a fost anunțat de premierul României
