În interiorul cârciumii, se găsesc pe pereți tablouri semnate de mari pictori. Artiștii plăteau băuturile pe care le consumau cu munca lor. Timpurile nu îi valorificau, așa cum se întâmplă cu multe genii. Abia după ce au trecut la cele veșnice, arta lor are o valoare incomensurabilă, dar este „prinsă” în locul care stă să cadă, în bătaia timpului.
Istoricul de artă dr. Oana Marinache a descoperit comoara, în arhivele de informații. Potrivit datelor pe care le-a prezentat, în perioada comunistă, cei doi frați au ajuns să lucreze la Bufetul “Povernei-Tismana“. Autoritățile nu le-au permis să își expună colecția de opere de artă în crâșmă.
CITEȘTE ȘI: Un român a dat peste o comoară în timp ce renova o locuință! Lingourile și monedele de aur găsite valorează aproximativ 135.000 de euro
Picturi de Ștefan Lucian și Theodor Pallady, comoara din strada Povernei
Ștefan Lucian a stat o vreme pe strada Povernei, la numărul 8, într-o casă proiectată de Carol Benisch. Mergea la cârciuma de la numărul 44, unde și-a și lăsat o lucrare. Nu doar marele pictor al florilor, ci și Theodor Pallady, Iosif Iser, Ion Pacea, Gheorghe Apostu și mulți alți artiști plastici veneau la local, conform B365.
„Există în București un bufet original. Este vorba de cel care poartă numele străzii “Povernei”. Toți pereții (chiar și tavanul) sunt plini de tablouri. Se află aici o lucrare semnată de Tonitza, iar restul artiștilor plastici sunt Pallady, Iser, Pacea, Apostu, Breazu și mulți alții. Colecția (câteva sute de opere de artă) aparține fraților Ioan și Victor Jerca, responsabilii bufetului. Colecția a fost văzută de numeroase persoanalități artistice și literare”, (Luceafărul, 27 februarie, 1971), sursa Oana Marinache, istoric de artă.
„Cunosc bodega, o perioadă mergeam destul de des. Aveau un vin bun, negru. La bodegă veneau artiști plastici care își expuneau unele lucrări, erau plini pereții de desene, mici tablouri, acuarele. Vinul se bea la pahar, responsabilul bodegii a avut o inițiativă originală pentru acea vreme, făcea sendvișuri din felii de baghete, de mici dimensiuni, cu slănină, sardele din conserve, anșoaetc, care se vindeau foarte bine. Erau ieftine, nu mai știu prețul, cum ar fi astăzi un leu bucată. Din gustări se făcea un profit bun”, spune Vasile Bereș despre locul cu comoara ascunsă.
CITEȘTE ȘI: Marea Neagră căutată pentru comoara sa!


















