Fiecare loc din București și fiecare colț de Rai din țara noastră ascunde la vedere adevărate comori. Oamenii simpli adesea ignoră bogățiile care „le trec pe sub picioare”, fără să știe cât de norocoși sunt că le întâlnesc. Fără doar și poate, Bucureștiul are multe de oferit când vine vorba despre valorile „ascunse la vedere” în stațiile de metrou.
Stația de metrou Politehnica este un exemplu. Această stație de metrou nu este un loc obișnuit. Este un adevărat muzeu subteran, plin de minunății geologice și paleontologice ascunse de ochii călătorilor. Din păcate, puțini cunosc povestea incredibilă pe care o păstrează aceste pietre, lăsând comoara ascunsă sub pașii lor neobservată.
Această poveste fascinantă arată cum Bucureștiul ascunde istorie la fiecare colț, chiar și sub străzile aglomerate pe care le traversăm zilnic. Stația Politehnica este un exemplu perfect al bogăției geologice a României, un loc în care trecutul își găsește locul într-un prezent modern, dar adesea ignorat.
Un muzeu subteran necunoscut
Stația de metrou Politehnica din București ascunde un secret vechi de 70 de milioane de ani. Mii de oameni trec zilnic pe podeaua acestei stații, fără să știe că sub picioarele lor se află fosilele unor creaturi marine din Cretacicul târziu. Podeaua este realizată din marmură roz provenită din cariera Săvădisla, județul Cluj, iar în interiorul acesteia se găsesc rămășițele unor organisme care au trăit într-o mare puțin adâncă, acum milioane de ani.
Povestea marmurei roz din stația de metrou
În anii '80, în timpul construcției stației de metrou Politehnica, s-a folosit marmură roz din Săvădisla. Această rocă, aparent obișnuită, ascunde fosile de scoici, alge, melci și rudiști. Rudiștii, care domină această colecție de fosile, sunt vietăți marine ce au trăit din Jurasicul târziu până la sfârșitul Cretacicului. Aceste organisme erau esențiale pentru formarea recifurilor și au dispărut odată cu extincția dinozaurilor.
Paleontologii consideră această marmură o adevărată comoară, deoarece imortalizează viața marină de acum 70 de milioane de ani. Rudiștii, care puteau atinge o lungime de până la un metru și jumătate, se hrăneau cu nutrienți din apă și formau recifuri uriașe. Fosilele din marmură oferă o imagine rară și prețioasă a biodiversității din acea perioadă.
Legătura cu Munții Apuseni
Marmura care formează podeaua stației de metrou Politehnica nu este doar o piesă de istorie naturală, ci și un martor al evenimentelor geologice majore din regiune. Orogeneza Munților Apuseni a ridicat aceste fosile deasupra nivelului mării, păstrându-le intacte pentru ca noi să le descoperim astăzi.
