România stă pe o „mină de aur”, dacă ne raportăm la faptul că țara noastră dispune de un portofoliu impresionant de materii prime critice – granit, magneziu, cupru, pământuri rare. Resursele identificate se încadrează în lista celor 34 de tipuri de materii prime critice, întocmită de către Critical Raw Materials Act (CRM Act), structură din cadrul Comisiei Europene.
O adevărată comoară pentru România
În România se găsesc resurse nemetalifere (grafit, nisipuri cuarțoase, minerale de bor, fosforite) și resurse metalifere (cupru, magneziu, galiu, germaniu). Ministerul Economiei a precizat că „toate sunt importante și la fel de valoroase”.
Țara noastră este recunoscută pentru potențialul prezentat în ecuația elementelor critice (grafit, titan, germaniu, pământuri rare).
În contextul tranziției energetice, al digitalizării și al consolidării securității industriale, lanțul de aprovizionare pentru materii prime critice are o însemnătate majoră.
CRM Act urmărește ca minimum 10% din extracția acestor materii să se realizeze în UE, 25% să fie reciclate în UE, iar 40% din procesare să aibă loc în Uniunea Europeană. Se dorește atingerea acestor ținte până în anul 2030.
Totodată, trebuie notat că UE e dependentă de țări terțe pentru unele materii prime. Așadar, țările membre care dețin resurse devin piese centrale în jocul strategic.
Beneficii pentru țara noastră. Ce face statul român
Pentru România, potențialele beneficii sunt următoarele:
creșterea economică;
apariția de industrii auxiliare;
generarea de locuri de muncă în zone mai puțin dezvoltate;
realizarea unor parteneriate la nivel internațional;
creșterea capacității tehnologice;
accentuarea relevanței geopolitice.
România poate deveni parte integrată din lanțurile industriale europene care produc baterii pentru vehicule electrice, materiale pentru industria aerospațială sau aparatură medicală.
Evz.ro notează că statul român a început să adapteze actualul cadru legislativ și de reglementare, astfel încât potențialul materiei prime critice să fie valorificat la maximum.
Străinii se uită cu interes în direcția României
Investitorii străini - vorbim aici despre companii, fonduri de investiții - au făcut din România un punct de atracție. Ei își îndreaptă atenția către țara noastră. Iată câțiva factori care au condus către apariția acestei situații:
resurse identificate, însă nevalorificate - o oportunitate de intrare pentru firme care vor să acceadă la costuri competitive;
sprijin european - proiectele declarate strategice de UE, alături de legislația CRM Act, aduc facilități: finanțare europeană, termene de aprobare accelerate, cadru instituțional clar;
potențial de câștig.
TE-AR PUTEA INTERESA: Miliardarul britanic care a cumpărat zeci de magazine în România. Vrea să cucerească piața de retail din țara noastră
Obstacolele României
În această poveste, România are câteva hopuri de trecut, cum ar fi costurile mari de extracție, procedurile și infrastructura în sine sau volatilitatea pieței.
Pentru transformarea potențialului în realitate, statul are câteva direcții prioritare de luat în calcul:
stabilirea unei strategii naționale coerente;
simplificarea legislației și a procedurilor;
încurajarea investițiilor de procesare la fața locului;
dezvoltarea infrastructurii, a cercetării și a forței de muncă.
Dacă statul român nu generează un cadrul stabil, nu valorifică lanțurile de valoare și nu gestionează sustenabil impactul social și de mediu, zăcămintele riscă să rămână doar „resurse”.
