Procedura de selecție pentru funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție a intrat într-o nouă etapă, după ce actualul șef al instituției, Marius Voineag, a decis să nu solicite un al doilea mandat. Ministerul Justiției a anunțat, printr-un comunicat oficial, că pentru conducerea DNA s-au înscris trei candidați: actualii adjuncți ai lui Voineag, procuroarea Tatiana Toader și procurorul Viorel Cerbu, precum și procurorul Vlad Grigorescu de la DIICOT.
Decizia lui Marius Voineag de a nu candida pentru un nou mandat îl face primul procuror-șef al DNA care renunță la această posibilitate. În schimb, Voineag vizează ocuparea unei funcții de adjunct la Parchetul General. Mandatul său la conducerea DNA a fost marcat de controverse publice, inclusiv proteste generate de difuzarea unui documentar realizat de Recorder.
Tatiana Toader vine din zona administrativă a sistemului judiciar
Procuroarea Tatiana Toader este unul dintre candidații la șefia DNA și ocupă în prezent funcția de adjunct al instituției. Potrivit CV-ului publicat pe site-ul oficial al Direcției Naționale Anticorupție, aceasta a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii și, anterior, prim-procuror al Parchetului Sectorului 2 din București.
Tatiana Toader a absolvit Facultatea de Drept a Universității „Ovidius” din Constanța. Conform declarației de avere depuse în 2024, procuroarea deține un apartament de 64 de metri pătrați în București și un autoturism Audi A3 fabricat în 2014. În același document este menționat un credit de 91.000 de franci elvețieni.
Declarația de avere indică un salariu net lunar de aproximativ 4.500 de euro, la care se adaugă restanțe salariale de aproximativ 10.000 de euro. Procuroarea are doi copii minori. În sistemul judiciar, Tatiana Toader este cunoscută mai ales pentru activitatea administrativă și de organizare, nu pentru instrumentarea unor dosare de mare anvergură.
Viorel Cerbu, procuror cu experiență în dosare de corupție
Un alt candidat la conducerea DNA este procurorul Viorel Cerbu, care ocupă în prezent, cu titlu interimar, funcția de adjunct al șefului instituției. Potrivit CV-ului publicat pe platforma juridice.ro, Cerbu are 57 de ani și activează ca procuror din 1996.
La începutul carierei, în anul 2000, el activa la Parchetul General, în cadrul Secției de combatere a corupției și criminalității organizate, condusă de procurorul Ovidiu Budușan. În această perioadă, Cerbu a instrumentat dosarul de contrabandă cu produse petroliere de la Jimbolia, pe vremea embargoului impus Iugoslaviei.
În 2004 a ajuns la Parchetul Național Anticorupție, devenit ulterior DNA, iar între 2007 și 2012 a lucrat la Secția I de Combatere a Corupției, alături de procurorul Lucian Papici. În acea perioadă a ocupat, în mai multe rânduri, funcția de adjunct, inclusiv ca interimar.
În 2011, președintele de atunci, Traian Băsescu, a refuzat reînnoirea mandatului lui Cerbu, deși acesta era susținut de conducerea DNA. „Am o singură întrebare, pentru un adjunct de şef de secţie. Propunerea care-l viza stă la mine la mapă de doi ani şi nu i-am dat un răspuns nici acum. Ştiam că propunerea e susţinută de procurorul şef, de Daniel Morar. Mi-a fost greu, nu am vrut să-l jignesc pe Morar, dar am preferat să-l ţină pe delegaţie, poate e un detaliu care nu este de spus public acum. Am avut însă dubiile mele”, declara Traian Băsescu în octombrie 2013.
Ce dosare a instrumentat Viorel Cerbu
La DNA, Cerbu s-a specializat în anchete care vizau magistrați. Printre dosarele instrumentate se numără cel al judecătoarelor Viorica Dinu și Antonela Costache, condamnate la șapte, respectiv șase ani de închisoare pentru luare de mită și trafic de influență.
Procurorul a lucrat și la dosarele privind judecătoarele Gabriela Bârsan și Corina Corbu, dosar încheiat cu achitare după eliminarea unor probe. Lucian Papici, șeful secției la acel moment, îl descria pe Cerbu drept unul dintre cei mai buni procurori din România.
Cerbu a participat și la instrumentarea dosarului privind referendumul de suspendare a președintelui Traian Băsescu, însă rechizitoriul a fost semnat în final de Lucian Papici și confirmat de Laura Codruța Kovesi, după schimbarea conducerii DNA.
După numirea Laurei Codruța Kovesi la conducerea DNA, în 2013, procurorul Cerbu a plecat la DIICOT, instituție condusă atunci de Alina Bica. Din 2019 a ocupat funcția de procuror general al Parchetului Curții de Apel București, revenind ulterior la DNA, mai întâi ca și consilier, apoi coordonator al Serviciului Tehnic și, în cele din urmă, adjunct interimar al lui Marius Voineag.
Vlad Grigorescu, al treilea candidat la șefia DNA
Pentru conducerea DNA candidează și procurorul Vlad Grigorescu, în prezent la DIICOT. Acesta a lucrat anterior la DNA, în cadrul Secției Judiciare, însă a plecat după apariția dosarului Otopeni.
Potrivit unor surse judiciare, numele procurorului ar fi apărut în telefonul unuia dintre inculpații din acel dosar, Cristian Bălan, judecat în cauza privind duty-free-urile de la aeroportul Otopeni. Conform acelorași surse, Grigorescu ar fi finul lui Bălan. Procurorul este considerat, potrivit informațiilor apărute în spațiul public, apropiat de europarlamentarul Rareș Bogdan.
Candidați și pentru funcțiile de adjuncți ai DNA
Ministerul Justiției a anunțat și candidații pentru funcțiile de adjuncți ai procurorului-șef DNA. Pentru aceste poziții s-au înscris Marinela Mincă, actuala șefă a Secției judiciare a DNA, procurorul Mihai Prună de la Parchetul General și procurorul Mihai Ștefan de la DNA Pitești.
Mihai Prună a mai lucrat în DNA în perioada mandatului lui Crin Bologa, fiind adjunct la Secția a II-a de combatere a infracțiunilor asimilate corupției. El este fratele fostului ministru al Justiției Raluca Prună.
În martie 2023, procurorul Mihai Prună a dispus clasarea dosarului privind certificatul de revoluționar al liderului PSD Marcel Ciolacu, cu câteva luni înainte ca acesta să devină prim-ministru.
Procedura de selecție pentru conducerea DNA urmează etapele prevăzute de lege, care includ evaluarea candidaților de către Ministerul Justiției, avizul Consiliului Superior al Magistraturii și decizia finală a președintelui României.
