Potrivit unui studiu, simpla observare a unor semne de boală poate determina organismul tău să se pregătească pentru o „bătălie” care nici măcar nu a început. Earth.com informează că noile descoperiri arată că o scurtă expunere la astfel de situații în realitatea virtuală a fost urmată de modificări imunitare semnificative. Practic, apar semne de întrebare cu privire la cât de devreme începe organismul să apeleze la partea defensivă.
Sute de adulți inclusi în studiu. Ce au expus probele de sânge
În cadrul respectivului studiu, 248 de adulți sănătoși din Elveția au vizualizat fețe virtuale care prezentau semne clare de boală. Probele de sânge prelevate au conturat o activitate crescută a celulelor imune timpurii.
Cercetarea a fost condusă de Dr. Andrea Serino, de la Universitatea din Lausanne. Echipa sa studiază modul în care creierul prezice contactul apropiat, în special pe durata interacțiunilor sociale care prezintă un risc accentuat de infecție.
Percepția amenințării poate modifica respirația, ritmul cardiac și eliberarea de hormoni. Aceste schimbări influențează și comportamentul imunitar. Semnalele din creier pot face ca glandele suprarenale să elibereze cortizol, ceea ce schimbă modul în care celulele imune se mișcă și răspund. Legătura este numită psihoneuroimunologie, investigând efectele minte-corp asupra imunității, dezvoltându-se pe parcursul deceniilor.
Spațiul personal, un factor declanșator. Chestiunea referitoare la viitoarele studii
Creierul urmărește zona din apropiere, unde contactul se poate produce rapid. În cadrul studiului, o atingere a feței a apărut pe măsură ce un avatar se apropia, iar timpii de reacție au servit ca înlocuitor. Avatarurile cu aspect bolnav au lărgit limita monitorizată, iar participanții au reacționat mai repede la atingere atunci când fețele erau și mai departe.
Schimbarea de comportament sugerează următorul lucru, potrivit sursei menționate: creierul a tratat indiciile de boală ca fiind urgențe, setând măsurătorile imune care au urmat.
Studiile viitoare necesită totuși intervale de vârstă mai largi, întrucât participanții au fost în mare parte adulți tineri, iar răspunsurile imune pot fi diferite în funcție de vârstă. Dacă situația se va menține, realitatea virtuală ar putea deveni o modalitate controlată de studiere a legăturilor dintre creier și sistemul imunitar.
