Colibași este comuna din Giurgiu unde nu ai teren pe care să nu cultive un locuitor ceva. Ocupația principală a oamenilor este agricultura. Muncesc de dinainte să răsară soarele în solarii, nu au timp de stat. De la mic la mare, produc suficientă marfă încât poate fi transportată, în fiecare zi, cu tirurile. Inclusiv Ministerul Agriculturii a auzit de locul care pare a fi desprins din povești.
Oamenii din Colibași au reușit să se orienteze în așa fel încât să aibă fiecare un loc de muncă, să nu ducă nimeni grija zilei de mâine. Și-au dat seama că pământul este cea mai de preț resursă pe care o au și au acoperit sute de hectare cu sere și solarii. De la 4 dimineața, îi vezi muncind. Nu fug de treabă nici măcar cei mici, dar nici pensionarii, așa cum spunea chiar edilul:
„Cea mai mare comoară a noastră este forţa de muncă. Noi muncim în câmp de la bunici până la nepoţi”, spunea primarul comunei Colibaşi, Constantin Stoica, la o întâlnire cu ministrul agriculturii, conform presei locale.
Oamenii din comuna Colibași și-au făcut propria cooperativă agricolă pentru a-și putea vinde produsele în întreaga țară
6 fermieri din Colibași au venit și cu ideea inedită de a face Cooperativa agricolă Bioprod, în 2017, apoi li s-a alăturat comunitatea. Astfel, au dreptul, din punct de vedere legal, să vândă produsele lor către firme. De exemplu, printre marii lor clienți se numără supermarketurile. Nu doar locuitorii din comuna lăudată procedează astfel, ci și cei care locuiesc în proximitate.
„Pentru a valorifica așa cum merită munca harnicilor noștri colibășeni și a aduce plus valoare locului în care ne-am născut, în anul 2017 am decis să ne unim într-o structură asociativă, pe care am botezat-o cu drag și încredere Cooperativa Agricolă BioProd Colibași.
Celor 6 membri fondatori li s-au alăturat curând 290 de membri asociați și am pornit la drum, beneficiind de recunoașterea ca și grup de producători, prin avizul de funcționare nr. 258/15.03.2019, emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, se arată pe site-ul cooperativei din Giurgiu.
Cei 296 de membri ai asociației au, în total, peste 450 de hectare de teren agricol pe care le muncesc. De la plantare la culegere și ambalare, toate se întâmplă la doar câteva zeci de kilometri de București. Printre produsele care pornesc de aici și ajung în întreaga țară, se numără:
castraveţi;
ceapă verde;
salată verde;
varză;
gulii;
mărar;
leuştean;
pătrunjel;
cartofi;
dovlecei;
roşii, dar și mullte altele.
