Unele comune din România au ajuns mai bogate chiar decât unele orașe mari. De exemplu, comunele Chiajna din Ilfov, Florești din Cluj sau Giroc din Timiș. Au venituri proprii mai consistente decât reședința județului sudic Teleorman sau decât orașe turistice renumite, precum Bușteni sau Predeal.
Specialiștii în administrație publică avertizează că situaţia nu este favorabilă, deși la prima vedere așa pare.
Comuna Chiajna are venituri mai mari per locuitor decât orașul Hunedoara
Comunele Chiajna (Ilfov), unde se află vastul cartier Militari Residence, Florești (Cluj), Ghiroda (Timiș), Ștefănești (Ilfov), Miroslava (Iași), Giroc (Timiș) sau Ariceștii Rahtivani (Prahova) sunt comune care au venituri proprii mai mari decât unele orașe mult mai cunoscute. De exemplu, renumitele stațiuni montane Bușteni și Predeal sau Alexandria, care este reședința județului Teleorman.
Diferențele bugetare sunt notabile. De exemplu, orașul Hunedoara, deși are în jur de 50.000 de locuitori, cu aproape 7.000 mai mulți decât comuna Chiajna (43.000), în 2022 a avut venituri proprii de 82 de milioane de lei, cu 10 milioane de lei mai puțin.
Comunele bogate ies în evidență și la nivel demografic. Numărul de nașteri din Florești (foto sus), suburbie a Clujului, cu câteva zeci de mii de locuitori, a fost în 2024 egal cu numărul nașterilor din Brăila, oraș cu sute de mii de locuitori. Dacă acest trend continuă, peste câțiva ani cele două localități vor ajunge la aceeași populație, deși în 1992 Brăila avea de 39 de ori mai mulți locuitori.
Infrastructura și educația au de suferit
Dezvoltarea continuă a acestor comune au și aspecte negative. În multe dintre aceste localităţi prospere, infrastructura este precară, iar serviciile medicale sau educația sunt slab dezvoltate. Practic, serviciile medicale și nivelul educației nu au ținut pasul cu creșterea populației.
„Activitățile economice, pentru că terenurile sunt mai ieftine, se localizează în aceste localități mici, în comune în general. Numai că aceste comune nu reușesc să țină pasul cu dezvoltarea infrastructurii pe ceea ce înseamnă dezvoltare edilitară și afaceri”, explică Dragoș Dincă, profesor universitar Administraţie Publică, SNSPA pentru TVR Info.
„În general, localitățile mici care se dezvoltă masiv nu au liceu, iar elevii de acolo consumă servicii educaționale și medicale din orașul mare limitrof. „Asta creează o problemă de contribuție la crearea bunului public și pune o întrebare legitimă de dezvoltare a administrației publice”, observă la rândul său Bogdan Voicu, sociolog la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii din cadrul Academiei Române.
Pe ultimele locuri în clasamentul comunelor se situează localități din Mehedinți, Vaslui sau Teleorman, unde media veniturilor lunare ale Primăriei este de circa 40 de lei pe locuitor, de peste 20 de ori mai mică decât în cazul localităților bogate.
