Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, spune că actualele praguri demografice pentru orașe și municipii trebuie reduse. Analiză oficială: 205 UAT-uri nu respectă criteriul.
Analiză internă a ministerului: 205 localități nu respectă criteriul demografic
Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a declarat joi, la Sebeș, că actualele criterii demografice pentru stabilirea rangului unei localități nu mai corespund realităților din 2025. Oficialul a confirmat că o analiză internă, descrisă drept „strict profesională”, arată că un număr mare de orașe și municipii nu se mai încadrează în plafonul cerut de lege.
„Uitându-ne pe aceste criterii și pe datele din Recensământul populației, pentru că principalul criteriu se referă la populație, putem să vedem următorul lucru: din 103 municipii, 57 nu respectă acest criteriu, care astăzi este de 40.000 de locuitori pentru un municipiu”, a spus ministrul.
Situația se repetă și în mediul urban mic. „La orașe, din 216, 146 de orașe nu respectă acest criteriu demografic care este de 10.000 de locuitori”, a precizat el.
Potrivit analizei, există și localități care, teoretic, ar trebui să urce în rang. „Avem 45 de comune astăzi care au un număr de locuitori mai mare de 10.000, deci ar trebui să ajungă la rangul de oraș. Din cele 45, avem două comune care chiar depășesc 40.000 de locuitori, Florești și Chiajna, și ar trebui să ajungă la rangul de municipiu”, a adăugat Cseke Attila.
Tot în zona Bucureștiului, trei localități care sunt încă orașe au depășit pragul de 40.000 de locuitori. „Avem și trei orașe – Bragadiru, Voluntari și Popești-Leordeni, în zona metropolitană a Bucureștiului, care astăzi sunt orașe, dar au peste 40.000 de locuitori, deci ar trebui să fie municipiu văzând numai strict acest criteriu demografic.”
Concluzia Ministerului Dezvoltării este că există o ruptură între clasificarea administrativă și dinamica reală a populației.
De ce s-a ajuns în această situație. Ministrul invocă lipsa consecvenței în politicile de teritoriu
Cseke Attila a afirmat că, din 2001 și până în prezent, criteriile au rămas în lege, însă aplicarea lor a fost incoerentă.
„Dacă ne uităm în cei 25 de ani sau 24 de ani de când avem în vigoare aceste criterii, abordarea din punct de vedere al amenajării teritoriului național nu a fost o abordare consecventă. Pe partea legislativă, da, dar pot să vă spun ce s-a întâmplat în 2001, când s-au aprobat aceste criterii pentru prima dată. Până atunci nu am avut asemenea criterii”, a explicat ministrul.
La momentul adoptării lor, situația era diametral opusă celei de astăzi. „Din momentul aprobării criteriului, am făcut o radiografie la acel moment și la acel moment aveam 13 orașe și 13 municipii care nu respectau criteriile de atunci. Care criterii de atunci nu erau criteriile de astăzi. Criteriile de atunci erau de 5.000 de locuitori la orașe și de 25.000 de locuitori la municipii.”
În 2007, pragurile au fost ridicate la nivelul actual: 10.000 pentru orașe, 40.000 pentru municipii. De atunci, fenomenul s-a inversat: tot mai multe localități au scăzut sub aceste limite.
„Dacă ne uităm din 2001 cum am evoluat pe această chestiune, atunci putem să spunem că în 2001 am avut 26 de UAT-uri care nu îndeplineau acest criteriu demografic, astăzi avem 205 orașe și municipii care nu respectă acest criteriu, în condițiile în care, în același timp, avem 48 de comune care ar trebui să urce mai sus, ca orașe și municipii.”
Ministrul propune scăderea pragului demografic
După concluziile preliminare, Cseke Attila susține diminuarea limitelor actuale.
„Din punctul său de vedere, cel puțin la stadiul actual al analizei, este necesară o scădere a pragului, a criteriului demografic”, se arată în poziția oficială.
Acesta subliniază că realitatea demografică s-a schimbat în ultimele două decenii. Populația multor orașe a scăzut, iar fenomenul nu este izolat.
„Este evident că ceea ce era o perspectivă la începutul anilor 2000, în 2025 e o altă perspectivă, chiar dacă avem și exemple în care orașe au crescut ca număr de populație, dar nu este o tendință majoritară”, a explicat ministrul.
O posibilă variantă ar fi apropierea de pragurile inițiale. „Dacă ne uităm la criteriul din 2001, unde am avut 25.000 la municipii și 5.000 la orașe, chiar dacă poate nu atât de mult, va trebui, după părerea noastră, să mai reconsiderăm criteriile care sunt destul de înalte astăzi cu 40.000 și cu 10.000.”
Urmează o decizie politică
Analiza nu s-a încheiat. Cseke Attila spune că sunt luate în calcul și alte criterii, nu doar cel al populației. Abia după finalizarea raportului, propunerile vor fi prezentate în coaliția de guvernare.
„Analiza va continua, pentru că nu este singurul criteriu pentru determinarea rangului unei localități, și când o să finalizăm analiza și pe celelalte criterii vom veni în coaliție să vedem în urma acestei analize care este decizia și care este modalitatea de abordare a acestei problematici.”
Ce poate urma pentru orașele care au pierdut populație
Decizia ar putea evita un scenariu în care zeci de orașe și municipii ar fi retrogradate la rang inferior. În prezent, legislația nu prevede un mecanism automat de „retrogradare”, însă scăderea populației aduce dificultăți de finanțare, investiții și infrastructură.
Pe de altă parte, localități precum Chiajna și Florești, mai populate decât multe municipii, ar putea primi un statut administrativ mai înalt, ceea ce le-ar aduce, teoretic, acces la bugete mai mari și programe dedicate comunităților urbane mari.
