Angajații din România ar putea beneficia, pentru prima dată, de concediu plătit pentru epuizare profesională, fără obligația de a prezenta documente medicale.
Măsura este inclusă într-un proiect de lege depus în Parlament la finalul anului 2025, inițiat de senatorul USR Irineu Darău, în prezent ministru al Economiei, și susținut în Senat de Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru muncă și solidaritate socială.
Inițiativa legislativă urmărește prevenirea fenomenului de burnout și introduce, pentru prima dată, obligații explicite pentru angajatori într-un domeniu care, în prezent, nu este reglementat distinct de legislația muncii din România.
Burnout-ul este definit ca fenomen ocupațional, nu ca boală
Proiectul de lege definește explicit epuizarea profesională ca un fenomen legat exclusiv de activitatea profesională, nu ca o afecțiune medicală. Textul legislativ preia definiția Organizației Mondiale a Sănătății, potrivit căreia burnout-ul apare ca rezultat al stresului profesional cronic, gestionat ineficient, și se manifestă prin oboseală persistentă, distanțare față de muncă și scăderea eficienței profesionale.
„Epuizarea profesională se referă exclusiv la fenomene apărute în context ocupațional (…) fără a constitui o afecțiune medicală”, se arată în mod explicit în proiectul depus în Parlament.
Această precizare are un rol central în arhitectura legii. Prin definirea burnout-ului ca problemă de organizare a muncii și de gestionare a stresului ocupațional, și nu ca problemă medicală, concediul de refacere profesională nu ar necesita certificat medical.
Lipsa unui cadru legal clar pentru riscurile psihosociale
În expunerea de motive, inițiatorii proiectului arată că legislația muncii din România nu reglementează distinct epuizarea profesională. Deși Legea privind securitatea și sănătatea în muncă impune obligații generale pentru angajatori, riscurile psihosociale nu sunt tratate în mod explicit, iar burnout-ul nu este definit, monitorizat sau prevenit formal.
„În lipsa unui cadru legal care să reglementeze explicit fenomenul, măsurile de prevenire depind exclusiv de inițiative voluntare ale angajatorilor”, se arată în documentul citat.
Potrivit autorilor, această situație face dificilă identificarea timpurie a suprasolicitării și lasă angajații fără instrumente clare pentru a solicita sprijin sau ajustări ale condițiilor de muncă.
Obligații noi pentru angajatori, indiferent de domeniu
Proiectul introduce obligații concrete pentru angajatori, aplicabile tuturor companiilor, indiferent de sectorul de activitate. Angajatorii vor fi obligați să informeze anual salariații cu privire la riscurile de epuizare profesională și să includă riscurile psihosociale în evaluarea generală a riscurilor la nivelul organizației.
Pentru companiile cu peste 50 de angajați, cerințele devin mai detaliate. Acestea vor trebui să realizeze evaluări specifice ale riscurilor psihosociale, să elaboreze anual un plan de prevenire a burnout-ului și să creeze un mecanism intern, confidențial, prin care angajații pot semnala situațiile de suprasolicitare.
Textul legii prevede explicit că aceste sesizări trebuie să poată fi făcute fără teama de sancțiuni, represalii sau efecte negative asupra raportului de muncă.
Cum ar funcționa concediul plătit pentru refacere profesională
Una dintre cele mai importante prevederi ale proiectului este posibilitatea introducerii unui concediu plătit pentru refacere profesională. Acesta nu este impus obligatoriu tuturor angajatorilor, ci poate fi stabilit prin regulament intern sau prin contract colectiv de muncă.
Legea prevede clar că zilele de concediu pot fi acordate la cererea angajatului, fără justificări medicale. „Angajatorii pot institui un număr anual de zile lucrătoare de concediu plătit pentru refacere profesională, ce pot fi acordate la cerere, fără justificări medicale”, se arată în proiect.
Scopul măsurii este prevenția, nu tratarea medicală. Inițiatorii susțin că pauzele luate la timp pot preveni concedii medicale prelungite, scăderea productivității sau ieșirea definitivă din câmpul muncii.
Drepturi suplimentare pentru salariați
Pe lângă posibilitatea concediului de refacere, proiectul de lege acordă salariaților dreptul de a semnala riscurile de burnout și de a solicita o discuție formală cu angajatorul privind volumul de muncă, organizarea activității sau redistribuirea sarcinilor.
Legea prevede explicit că aceste solicitări nu pot atrage sancțiuni disciplinare sau alte consecințe negative asupra angajatului. De asemenea, salariații pot avea acces, în mod voluntar, la forme de sprijin psiho-emoțional profesional, inclusiv consiliere psihologică, costurile putând fi suportate parțial sau integral de angajator.
Irineu Darău a transmis că obiectivul proiectului este prevenirea epuizării profesionale, nu culpabilizarea angajatorilor, subliniind că recuperarea după burnout este dificilă și presupune un risc ridicat de recurență.
La rândul său, Cynthia Păun a arătat că epuizarea profesională nu este o lipsă de ambiție, ci rezultatul expunerii prelungite la stres ocupațional, iar echilibrul dintre viața profesională și cea personală ar trebui să fie un drept, nu un privilegiu.
Ce se întâmplă dacă proiectul va fi adoptat
Dacă proiectul va fi adoptat de Parlament, Ministerul Muncii va avea la dispoziție 180 de zile pentru a elabora un ghid național de prevenire a epuizării profesionale, instrumente de autoevaluare a riscurilor psihosociale și orientări metodologice pentru sprijin psiho-emoțional.
Angajatorii vor avea apoi un termen de 12 luni pentru a se conforma noilor prevederi. Legea ar urma să intre în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, marcând prima reglementare explicită a burnout-ului în legislația muncii din România.
