Europenii vor să pună condiții Marii Britanii în schimbul unui acces deplin la piața unică a Uniunii Europene. În acest sens, premierul Suediei, Stefan Lofven, a declarat că Marea Britanie va trebui pentru asta să le permită cetățenilor europeni acces liber la piața sa de muncă.
Suedia a fost un aliat apropiat al Marii Britanii — cea de a patra piață de export — în efortul său de a reduce barierele comerciale interne și de a limita birocrația, dar Stefan Lofven a spus că Londra nu ar trebui să se aștepte la același tratament dacă părăsește blocul comunitar.
'Nu poți avea circulația liberă a bunurilor, serviciilor și capitalului, dar nu a cetățenilor', a declarat Lofven pentru Reuters. 'UE nu funcționează așa și vor exista divergențe dacă nu sunt membri', a adăugat el, potrivit Agerpres.
Ministrul britanic însărcinat cu negocierea Brexitului a declarat luni că încearcă să obțină un acord 'unic' cu UE pentru a restabili suveranitatea, a reduce imigrația și a stimula comerțul cu blocul comunitar după ieșire.
Liderii europeni au avertizat însă Marea Britanie că nu poate alege ce reguli respectă dacă vrea să continue să aibă acces nerestricționat la piețele europene.
Votul britanicilor pentru părăsirea UE după peste patru decenii a provocat o undă de șoc în întregul bloc comunitar și unii politicieni din UE au cerut o linie dură în negocieri în privința procedurii de 'divorț'.
Lofven, șeful guvernului suedez de centru-stânga, a spus că Marea Britanie și Europa ar trebui să colaboreze pentru a face din Brexit un succes.
'Trebuie să-l facem cât mai ușor și mai convenabil pe cât este posibil', a apreciat politicianul suedez.
Nu există nicio grabă pentru începerea negocierilor, a spus Lofven, precizând însă că situația nu se poate prelungi la nesfârșit.
'Avem alte lucruri de făcut decât să ne gândim la Brexit', a spus Stefan Lofven.
'Trebuie să ne asigurăm că creăm locuri de muncă... trebuie să răspundem exigențelor pentru combaterea încălzirii globale și există chestiuni de securitate, precum lupta împotriva terorismului. Pe asta trebuie să ne concentrăm', a mai afirmat șeful guvernului de la Stockholm.
Atât pentru Suedia cât și pentru UE, azilul este una dintre cele mai importante provocări pentru anii următori. Peste un milion de migranți și refugiați au ajuns anul trecut în Europa, 163.000 dintre ei solicitând azil în Suedia.
În condițiile în care noii sosiți dorm în corturi, Suedia a întors foaia anul trecut după decenii de politică generoasă în materie de azil, introducând controale la frontieră, permise temporare de ședere și alte măsuri dure.
Lofven a spus că măsurile vor rămâne în vigoare până când alte țări membre UE vor împărtăși povara refugiaților. 'Când nu avem reguli comune, trebuie să avem aceeași abordare ca și ceilalți', a spus el.
Reputația Suediei din punct de vedere umanitar este posibil să fi avut de suferit, dar oricum aceasta este 'o superputere' la acest capitol, a apreciat prim-ministrul.
'Suntem un donator important pentru țările apropiate de conflictul din Siria, Orientul Mijlociu și Africa. Suntem un jucător important în ONU. Pe oricine întâlnesc în afara Suediei susține că suntem o superputere umanitară și vom rămâne una', a mai spus Stefan Lofven.
