Potrivit datelor statistice, aproximativ 26,3% dintre tinerii din țara noastră, cu vârste cuprinse între 15 și 24, sunt șomeri. Astfel, România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește tinerii sub 25 de ani fără loc de muncă. Acest lucru arată prăpastia creată între reprezentanții Generației Z și angajatorii din țara noastră.
Tinerii cu vârste de până în 30 de ani, adică reprezentanții Generației Z, au cea mai mare rată de șomaj din țara noastră. Mai exact, aproximativ 26,3% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 sunt șomeri. În plus, România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește tinerii sub 25 de ani fără un loc de muncă, în condițiile în care media UE este de 14,6%.
Anul trecut, indicatorul NEET, care arată procentul de tineri sub 29 de ani care nu sunt nici angajați nici înscriși la vreo instituție de învățământ, a avut cea mai mare rată din UE, și anume de 19,4%, comparativ cu media europeană care a fost de 11%.
Motivele din spatele acestei situații sunt multiple, printre principalii factori numărându-se: timpul limitat al angajatorilor de a instrui tineri, lipsa de susținere din zona academică, diferențe de viziune privind valoarea adăugată între tineri și angajatori, lipsa stimulării în companie și politicile publice care nu permit o flexibilitate mai mare a joburilor.
Generația Z nu-și găsește locul pe piața muncii din România
Pentru tinerii din țara noastră, stabilitatea la locul de muncă a scăzut de la cinci ani la doi sau trei ani. În plus, majoritatea angajatorilor nu au reușit să se adapteze așteptările celor din Generația Z, astfel că mulți dintre aceștia sunt concediați sau demisionează la scurt timp.
În România, majoritatea companiilor se orientează către persoane cu experiență de muncă, însă mulți dintre tinerii absolvenți nu o au, ei axându-se pe educație. Astfel, firmele preferă să aleagă candidații cu mai multe competențe și experiență, în locul celor fără experiență și care au nevoie de mai multă învățare practică.
„Dacă se lovesc de tânărul care are competențele necesare și poate să devină productiv imediat și tânărul care nu are competențe necesare și mai are nevoie de instruire, companiile optează pentru cel care are competențele pe care le poate aplica și poate deveni productiv imediat. E important să ai un suport. Companiile optează să nu mai instruiască. Nu mai au timpul necesar. Dar dacă ar avea resurse pe care le pot accesa, poate și-ar aloca timp pentru asta”, a explicat, pentru Economedia, Claudia Indreica, psiholog, CEO Psihoselect.
