Reducerea cheltuielilor din administrația publică cu 10% nu rezolvă problemele structurale ale bugetului României, iar lipsa unei reforme profunde a organizării administrativ-teritoriale riscă să blocheze orice încercare reală de modernizare. Este avertismentul lansat de Eugen Rădulescu, consilier în cadrul Banca Națională a României, într-o intervenție televizată la Digi24.
Oficialul BNR a declarat, duminică seara, că măsura anunțată privind reducerea cheltuielilor administrative este prea limitată pentru a produce efecte semnificative și riscă să se transforme într-un exercițiu pur contabil, fără impact structural.
„Nu. Și nu numai că nu este suficientă. Am sentimentul mai degrabă că vom avea măsuri pompieristice, vom tăia niște cote de benzină, nu o să mai cumpărăm a doua mașină a primăriei și așa mai departe”, a spus Eugen Rădulescu, explicând că astfel de decizii nu ating adevăratele surse ale risipei bugetare.
Cheltuieli mari, reforme amânate din partea României
Consilierul BNR a subliniat că problema reală nu este procentul în sine, ci structura cheltuielilor publice. Potrivit acestuia, administrația publică din România funcționează cu costuri disproporționat de mari raportate la dimensiunea țării și la capacitatea economică.
„Nu e suficient pentru că cheltuielile bugetare, cheltuielile administrației publice, sunt foarte mari. Partea care mă îngrijorează cel mai tare în această privință este că subiectul reorganizării administrativ-teritoriale pare să fie înmormântat”, a declarat Rădulescu.
El a indicat direct fragmentarea excesivă a administrației locale ca fiind una dintre principalele cauze ale risipei. România are în prezent 41 de județe și aproximativ 3.200 de unități administrativ-teritoriale, o structură pe care oficialul BNR o consideră complet depășită.
„Avem 41 de județe și 3.200 de localități, ceea ce pentru o țară de dimensiunea României este o risipă colosală. Suntem în continuare în România anilor ’60 a lui Ceaușescu și nu vrem sub nicio formă să ne modernizăm. Aici e marea problemă”, a spus el.
Riscul unor măsuri temporare fără continuitate
Eugen Rădulescu a avertizat că, în lipsa unei reforme administrative reale, reducerile anunțate vor avea un caracter temporar și vor fi abandonate rapid. Potrivit acestuia, există riscul ca autoritățile să considere subiectul închis după unul sau doi ani, fără a produce schimbări de fond.
„Acest lucru, dacă nu se mișcă, și nu pare să se miște, cele 10 procente vor fi anul acesta și anul viitor, probabil că o să spună gata, am terminat, nu mai facem asta”, a afirmat consilierul BNR.
În opinia sa, o reformă autentică ar trebui să vizeze reducerea numărului de structuri administrative, comasarea unor unități și eficientizarea aparatului public, nu doar tăieri punctuale de cheltuieli.
Constituția nu este un obstacol insurmontabil
Întrebat dacă o reorganizare administrativ-teritorială ar necesita modificarea Constituției, Eugen Rădulescu a spus că nu este convins că acest lucru este obligatoriu. El a explicat că legea fundamentală nu fixează un număr exact de județe, ceea ce ar permite ajustări prin legislație ordinară.
„Nu este sigur că pentru o astfel de reformă este nevoie de modificare a Constituției. Poți să nu numești 41, nu trebuie să le numești regiuni, poți să le numești județe. Nu trebuie să fie 41. Nu scrie în Constituție că sunt 41 de județe”, a precizat el.
Chiar dacă șansele unei reforme de amploare sunt, în opinia sa, reduse în actualul context politic, Rădulescu a insistat asupra importanței acestui demers.
„Asta nu înseamnă că nu ar fi foarte importante și foarte necesare”, a concluzionat consilierul BNR.
