O analiză realizată pe baza datelor Deutsche Bank, Visual Capitalist și Numbeo, arată că România domină Top 10 mondial al orașelor în care facturile la utilități sunt cel mai greu de suportat raportat la salariul mediu. Constanța este primul oraș din lume în acest clasament, iar București, Cluj, Timișoara, Iași și Brașov se află și ele în Top 10.
Facturi suportabile ca preț, insuportabile ca pondere în salariu
România nu are cele mai scumpe utilități din lume dacă ne uităm doar la valoarea facturilor. Bucureștiul, de exemplu, este la nivelul unor metropole occidentale precum Madrid sau Barcelona. Totuși, imaginea se schimbă radical când costurile sunt raportate la veniturile populației.
O analiză realizată de FinEco24News, pe baza datelor Deutsche Bank, Visual Capitalist și Numbeo, arată că România are cele mai mari probleme de suportabilitate a utilităților în rândul marilor orașe analizate. Constanța este orașul din lume în care facturile lunare cântăresc cel mai greu raportat la salariul mediu net.
Brașov, Iași, București, Timișoara și Cluj-Napoca se regăsesc la rândul lor în primele zece poziții. Practic, șase orașe românești intră în Top 10 mondial la acest indicator. FinEco24News precizează că analiza nu este una exhaustivă pentru toate orașele lumii. Ea este calculată pentru primele 30 de orașe din clasamentul global al celor mai scumpe facturi. Dar în interiorul acestei selecții restrânse, România are cea mai grea situație.
Constanța, primul loc mondial la costuri raportate la salariu
În Constanța, costul utilităților depășește orice alt oraș inclus în această analiză atunci când este raportat la salariul mediu. Asta face ca municipiul de la malul mării să fie lider mondial într-un top deloc dorit de locuitori. FinEco24News notează că situația este dificilă pentru populație, întrucât salariile sunt semnificativ mai mici comparativ cu orașele occidentale cu facturi similare.
Prețul efectiv al utilităților în Constanța este de 187 de dolari pe lună, o sumă apropiată de costurile înregistrate în capitale europene precum Madrid sau Barcelona. Diferența este că veniturile sunt mult mai mici, iar ponderea facturilor în bugetul unei familii devine uriașă.
Brașov și Iași, comparabile cu Varșovia și Atena
După Constanța, topul este completat de orașe mari din Uniunea Europeană, iar următoarele poziții le ocupă Atena și Varșovia. România revine însă imediat cu două orașe mari: Brașov și Iași. Acestea se află pe locurile patru și cinci, depășind metropole importante ca Viena, Roma, Milano sau Berlin.
Brașovul are un cost mediu al utilităților de 175 de dolari pe lună, ceea ce îl plasează în același interval cu New York. În Iași, costul mediu este de 165 de dolari pe lună, nivel egal cu Tokyo, potrivit datelor citate.
București, pe locul șapte, aproape la egalitate cu Praga
Capitala României se află pe locul șapte în acest clasament. FinEco24News scrie: „Capitala, București, ar fi undeva sub Praga, pe locul 7”. În București, o familie plătește în jur de 186 de dolari pe lună pentru apă, energie electrică, încălzire, răcire și ridicarea gunoiului.
La aceeași valoare se află și Barcelona, în timp ce Madrid este ușor mai sus, cu o sumă mai mică. Deasupra Madridului este însă din nou un oraș din România, Constanța.
Timișoara și Cluj-Napoca se află la rândul lor în Top 10, cu 155, respectiv 160 de dolari pe lună. Pentru comparație, Clujul depășește Singapore, iar Timișoara plătește mai mult decât Melbourne.
Germania, lider mondial la prețuri efective
Dacă ne uităm la valoarea absolută a facturilor, liderul este Germania. Analiza Deutsche Bank, care a centralizat date pentru 80 de orașe din întreaga lume, arată că cel mai mare cost lunar al utilităților este în Munchen. Pe locul trei se află Frankfurt, iar pe locul patru Berlin, ceea ce plasează două mari orașe germane între primele patru poziții.
Sunt luate în calcul aceleași categorii de servicii: electricitate, apă, încălzire, răcire și colectare a deșeurilor. Presiunea pe consumatori a crescut mai ales după 2020, când prețurile la energie au explodat pe fondul crizei combustibililor și al conflictului din Ucraina.
Creșteri uriașe în nordul Europei și excepții reduse
În ultimii cinci ani, cele mai mari creșteri ale costului utilităților au fost înregistrate în nordul continentului. Oslo, Stockholm și Varșovia sunt orașele în care facturile s-au majorat cel mai mult. Diferențele sunt resimțite atât de populație, cât și de companiile care plătesc costuri mari pentru energie și servicii municipale.
Nu toate orașele europene se confruntă cu același fenomen. Copenhaga, capitala Danemarcei, reprezintă una dintre puținele excepții. Aici, costul utilităților a scăzut în ultimii cinci ani cu 11%, ajungând la o medie de 199 de dolari pe lună. Scăderea vine în urma unor politici eficiente de eficiență energetică, investiții în infrastructură și surse alternative de energie.
Orașele africane, costuri mici dar venituri și mai mici
În Africa, facturile la utilități sunt, în medie, mult mai mici. În Cairo, Egipt, costul utilităților a scăzut cu 31% în ultimii cinci ani, ajungând la aproximativ 26 de dolari pe lună.
Totuși, contextul economic schimbă complet imaginea. Valoarea redusă a facturilor vine după o depreciere masivă a lirei egiptene, care a pierdut aproape 70% din valoare față de dolar din 2022. Costurile sunt mici, dar și veniturile populației sunt mult mai reduse, ceea ce înseamnă că ponderea utilităților în bugetul unei familii poate fi încă ridicată.
Prețuri media europene, salarii media est-europene
Analiza arată o realitate vizibilă și în cadrul Eurostat sau al INS: România are prețuri energetice apropiate de cele din Europa de Vest, dar venituri sensibil mai mici. De aici apare suprapunerea periculoasă dintre facturi mari și salarii mici.
În marile orașe românești, utilitățile cântăresc tot mai mult în bugetul lunar. Situația este accentuată de factori precum diferențele regionale de venituri, nivelul salariului minim, creșterea costului vieții și presiunea energetică din ultimii ani.
În lipsa unor creșteri salariale reale sau a unor politici de reducere a prețurilor, raportarea costurilor la venituri rămâne defavorabilă României. Faptul că șase orașe românești intră în Top 10 mondial arată cât de greu apasă costurile utilităților asupra populației și cât de vulnerabil este consumatorul român în fața schimbărilor de pe piața energiei.
