O fabrică reprezentativă din perioada comunistă urmează să fie complet reconfigurată în cadrul unui proiect de regenerare urbană. Este vorba despre platforma industrială Carbochim din Cluj-Napoca, o construcție emblematică datând din anii '50, care va fi integrată într-un ansamblu mixt de birouri, servicii și funcțiuni moderne.
Proiectul face parte din inițiativa RIVUS, un concept urbanistic de tip mixed-use, care vizează revitalizarea unei zone considerate slab dezvoltate comparativ cu alte cartiere ale orașului. Lucrările de reconversie au început în a doua jumătate a anului 2023 și avansează conform calendarului stabilit.
Istoria fabricii Carbochim. De la producție industrială, la funcțiuni urbane moderne
Fabrica Carbochim, pusă în funcțiune în anul 1952, a fost una dintre cele mai mari unități de profil din România comunistă. Proiectată pentru producția de abrazivi și materiale tehnice, platforma industrială a funcționat neîntrerupt timp de peste șapte decenii. Clădirea administrativă, construită încă din anul 1949, și-a păstrat în timp arhitectura specifică, cu fațadă din cărămidă roșie, devenind un simbol industrial al orașului.
În noul proiect urbanistic, această fațadă va fi păstrată și restaurată, cu scopul declarat de a îmbina elementele de arhitectură istorică cu cele moderne. În paralel, interiorul clădirii va fi recompartimentat complet, iar structura sa va fi consolidată pentru a răspunde normelor de siguranță actuale.
Doar două clădiri de pe platformă vor fi conservate
Înaintea demarării lucrărilor, toate construcțiile de pe fosta platformă industrială Carbochim au fost supuse unei expertize tehnice detaliate. Analizele au fost realizate în colaborare cu Universitatea Tehnică din București și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, iar scopul acestora a fost identificarea imobilelor care pot fi păstrate și integrate în noua dezvoltare.
Potrivit rezultatelor, doar două clădiri au fost considerate viabile pentru conservare: clădirea administrativă și una dintre fostele hale. Restul construcțiilor urmează să fie demolate, întrucât gradul de degradare structurală și impactul îndelungat al activităților industriale nu permit reabilitarea în condiții de siguranță.
Producția a fost relocată pe Bulevardul Muncii
Vlad Samoil, project manager al proiectului RIVUS, a explicat pentru că decizia de relocare a activității industriale a fost determinată de clasificarea seismică a clădirii. Expertizele realizate au arătat că imobilul se încadrează în clasa de risc seismic I, ceea ce impunea oprirea activității și intervenții urgente.
„Clădirea administrativă a fost construită începând cu anul 1949. Fiind o clădire veche, am realizat mai multe studii, împreună cu Universitatea Tehnică București și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, iar rezultatul a încadrat-o în clasa de risc seismic 1. Astfel, s-a luat decizia imediată de întrerupere a activității, odată cu relocarea producției fostei fabrici Carbochim în noile clădiri de pe bulevardul Muncii și strada Orăștiei, și s-a demarat proiectul tehnic de consolidare”, a declarat Vlad Samoil.
Noua locație a activității industriale a fost aleasă în funcție de infrastructura existentă și posibilitatea extinderii capacității de producție. Relocarea a fost realizată fără întreruperi majore în fluxul de lucru.
RIVUS este un proiect de regenerare urbană cu funcțiuni mixte
Potrivit autorizației de construire emise în iunie 2023, ansamblul RIVUS va include spații de birouri, servicii, zone comerciale și facilități pentru comunitate. Proiectul are ca obiectiv principal regenerarea urbană a zonei Piața 1 Mai, una dintre cele mai puțin dezvoltate din Cluj-Napoca în ultimele decenii.
Pe lângă consolidarea structurii, clădirile păstrate vor beneficia de intervenții de restaurare a fațadei, inclusiv tratamente speciale pentru conservarea cărămizii istorice. Proiectul urmărește crearea unui spațiu urban integrat, care să valorifice elementele de patrimoniu industrial într-un context contemporan.
Tendință la nivel național: reconversia fostelor fabrici
Inițiativa din Cluj-Napoca se înscrie într-o tendință mai largă de regenerare urbană a fostelor zone industriale din România. În ultimii ani, tot mai multe platforme comuniste au fost reconfigurate în centre multifuncționale. Exemple similare pot fi întâlnite în București, Timișoara, Iași sau Brașov.
Proiecte de tip mixed-use, care îmbină funcțiuni rezidențiale, de birouri și comerciale, sunt tot mai căutate în marile orașe, într-un efort de a readuce în circuitul urban zonele industriale abandonate. Aceste reconversii contribuie nu doar la revitalizarea orașelor, ci și la păstrarea identității locale prin conservarea unor elemente arhitecturale istorice.
