Potrivit datelor estimative oferite de ING Bank, în anul precedent, țara noastră a primit de pe piețele externe aproximativ 11,6 miliarde de euro în scopul finanțării deficitului bugetar.
Deși se dorește o reducere a împrumuturilor externe ale țării, totuși România vrea să facă acest împrumut de pe piețele externe în valoare de 5,5 miliarde de euro, pentru reconstrucția țării și redresarea economică.
Despre revenirea PIB la nivelul din 2019, analiștii spun că s-ar putea face abia la mijlocul anului 2022. În acest an, PIB-ul va crește cu 4,1% per total, dobânzile la 3 luni vor fi peste 2%, iar rata dobânzii de politică monetară estimată de BNR va fi păstrată la 1,5%.
Leul monetar se va deprecia în continuare în fața euro, cu 1,5-2% în acest an
În contextul în care deprecierea leului va continua, după ce a pierdut procente bune în ultimii doi ani, este de așteptat ca mai mulți români, care au început să se familiarizeze cu fenomenul, să speculeze aceste fluctuații la bursă. Aceștia îndrăznesc să facă pasul către bursă, mai ales atunci când au și sprijinul unui broker profesionist, care oferă condiții avantajoase și sfaturi cu privire la strategiile de investiții: https://www.trusted-broker-reviews.com/ro/forex-broker/.
BNR va interveni și în acest an pe piață în scopul de a reduce volatilitatea externă a cursului valutar euro/leu. Banca Națională a ținut cursul stabil pe perioada electorală și speră într-o menținere a cursului valutar spre nivelul 4,9-4,92lei/euro în acest an.
FMI anticipează deja că România va avea în perioada 2020-2025 o a doua cea mai mare creștere a datoriei publice în raport cu PIB, de la 44-45% la 65%. Potrivit datelor estimative oferite de Fondul Monetar Internațional, Kuwait va avea o creștere a datoriei guvernamentale de la 19%, anul trecut, la 90% în 2025.
La sfârșitului lunii octombrie 2020, datoria publică a ajuns la 44% din PIB, conform Hotnews.ro. Valoarea datoriei guvernamentale a României a ajuns la 456,9 miliarde lei, în luna octombrie, din care suma de 441,8 miliarde de lei reprezintă acea parte a datoriei pe termen mediu și lung.
Noile estimări ING arată că economia României va avea o creștere medie a PIB de circa 4% între anii 2021-2025. Pentru acest an a fost estimată o contracție a PIB de 5,5% datorită slăbirii sectorului de consum în ultimele trei luni din 2020.
România intenționează în acest an să beneficieze de contribuția de 31,2% a diferitelor fonduri ale Uniunii Europene la avansul economiei românești, pentru a-și revigora economia afectată de pandemia de COVID-19. În acest an, guvernul a estimat că PIB-ul va reveni la valoarea sa din 2019 abia la mijlocul lui 2022.
Revenirea economiei către o zonă pozitivă se preconizează spre trimestrul II din 2021, spun cei de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP). În trimestrul I din 2021 va fi o ușoară contracție economică comparativ cu primul trimestru al anului precedent. Riscurile care pot influența însă estimarea creșterii economice, ar putea fi în principal legate de apariția de noi focare în contextul pandemiei de COVID-19. Totuși, având în vedere implementarea vaccinului se speră în combaterea pandemiei și scăderea numărului de îmbolnăviri.
În anul 2020 și industria a fost puternic afectată de criza sanitară. Pentru acest an, se prevede o revenire parțială a industriei, însă nu chiar la nivelul din anul 2019. Probabil că lucrurile vor fi mai bune abia în anul 2022.
