Se preconizează că cea mai mare economie a Europei va înregistra o scădere de 0,4% a activităţii economice în acest an, cu 0,6 puncte procentuale mai mică decât estimarea făcută în mai, potrivit Comisiei, care a publicat luni noi prognoze.
De asemenea, instituţia şi-a redus aşteptările de creştere pentru Germania în 2024, de la 1,4% la 1,1%.
Economia germană a avut dificultăţi în urma invaziei ruse în Ucraina, Berlinul fiind nevoit să pună capăt, rapid, anilor de dependenţă energetică de Kremlin.
Fondul Monetar Internaţional a declarat în iulie că economia Germaniei se va contracta probabil cu 0,3% în acest an.
Economişti de top au numit puterea economică germană ca fiind ”bolnavul Europei”.
Conceptul a fost inventat în 1998, când Germania s-a confruntat cu dificultăţi economice.
Termenul a revenit în actualitate deoarece economia germană înregistrează scăderi profunde ale producţiei.
Datele publicate la începutul lunii septembrie au arătat că activitatea de producţie din ţară a scăzut în cel mai puternic ritm din iunie 2009, excluzând perioada pandemiei de Covid-19.
Alţi economişti, însă, nu sunt de acord că problemele actuale ale Germaniei pot fi comparate cu recesiunile anterioare.
”Situaţia Germaniei de astăzi diferă esenţial de problemele din 1995-2004. În primul rând, Germania se bucură de locuri de muncă record, cerere mare de forţă de muncă şi de cea mai confortabilă poziţie fiscală dintre toate economiile avansate majore. Asta face mult mai uşor să te adaptezi la şocuri”, a declarat Holger Schmieding, economist şef la Berenberg, într-o notă din august, scrie news.ro
