La trei ani de la dispariția filosofului și scriitorului Mihai Șora, copiii acestuia au decis să deschidă un proces de succesiune împotriva văduvei sale, poeta Luiza Palanciuc. Acțiunea a fost deja înregistrată pe rolul unei instanțe din Capitală.
Mihai Șora s-a stins din viață la 25 februarie 2023, la București, la vârsta de 106 ani. Intelectual cu un parcurs biografic complex, el a fost membru de onoare al Academiei Române, fondator al Grupului pentru Dialog Social și al Alianței Civice și primul ministru al Învățământului în România postdecembristă.
La momentul decesului, în spațiul public au apărut informații potrivit cărora averea lăsată de Mihai Șora ar fi fost estimată la aproximativ un milion de euro și că aceasta ar fi revenit în totalitate celei de-a doua soții, Luiza Palanciuc. Aceste informații nu au fost confirmate oficial prin documente publice, însă au fost intens discutate în presă.
Procesul de succesiune vizează apartamentul și bunurile culturale ale filosofului Mihai Șora
Obiectul acțiunii în instanță îl reprezintă succesiunea după Mihai Șora, inclusiv apartamentul în care acesta a locuit și o serie de bunuri culturale. Sursele judiciare indică faptul că dosarul a fost deja înregistrat, însă nu a fost comunicat un termen de judecată.
Acțiunea este introdusă de Tom Șora și Elisabeth Șora, alături de Sylvie Delmas, urmașa lui Andrei Șora, unul dintre cei trei copii ai filosofului din prima căsătorie. Pârâtă în dosar este Luiza Palanciuc, văduva academicianului.
În primăvara anului 2023, la scurt timp după deces, Tom Șora a oferit declarații pentru Mediafax, în care a făcut precizări referitoare la apartamentul familiei din strada Jules Michelet, locuință asociată în spațiul public cu Mihai Șora.
„Locuința noastră în care am crescut și în care am trăit toți, și mama (nota red. – prima soție a lui Mihai Șora), era un spațiu special, așa-numita casă din Jules Michelet, pe care o știu mulți oameni. Noi eram foarte legați de această casă. Când a fost, în anii ‘90, o anumită lege, chiriașii aveau prioritate pentru achiziționarea caselor.
Sute de mii de oameni și-au cumpărat casa în care locuiau și tata locuia acolo. Noi veneam, plecam, el era chiriaș, dar n-avea bani să-și cumpere o casă. Deși, pe vremea aia nu erau foarte scumpe, dar 20.000-30.000 de mărci tot costa. Și fratele meu a finanțat casa. Deci el a cumpărat casa cu banii lui, pe numele tatălui. Chestia a fost în familie, ca în familie, ce e al tatălui e și al fiilor, dar de fapt, casa e a lui Andrei, el a plătit-o”, a declarat Tom Șora.
Declarația sugerează că apartamentul ar fi fost achiziționat în anii ’90 cu sprijin financiar din partea lui Andrei Șora, fratele său, însă pe numele tatălui. Aspectele legate de proprietate și eventualele contribuții financiare sunt susceptibile de a fi analizate în cadrul procesului de succesiune.
Relațiile tensionate din familie au fost invocate public
În același interviu, Tom Șora a vorbit despre deteriorarea relațiilor dintre fratele său și tatăl lor.
„În momentul în care Andrei a fost persoana non grata, ostracizat, la un moment dat, s-a văzut deposedat și de dreptul de a intra în casa pe care a cumpărat-o și după aceea, și noi toți. Fratele meu a fost un om cu mare voință și care nu se lamenta sau așa ceva. Dar eu știu că pentru el a fost groaznic și a rupt relațiile definitiv cu tata”, a explicat fiul lui Mihai Șora.
Potrivit informațiilor apărute ulterior, după decesul filosofului, Luiza Palanciuc a rămas în apartament și ar fi intrat în posesia unei colecții de cărți rare și obiecte de artă care i-au aparținut academicianului. Aceste bunuri ar constitui, potrivit surselor MEDIAFAX, parte din masa succesorală contestată în instanță.
Până la acest moment, nu există o poziție publică oficială a Luizei Palanciuc referitoare la procesul de succesiune.
Parcursul biografic al lui Mihai Șora
Mihai Șora s-a născut la 7 noiembrie 1916, în Remetea Mare, județul Timiș. A urmat cursurile Facultății de Filosofie a Universității din București între 1934 și 1938, avându-i ca profesori pe Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu, iar ca asistent la seminar pe Mircea Eliade.
În 1938 a obținut o bursă din partea Institutului Francez din București și s-a stabilit în Franța. Între 1945 și 1948 a lucrat la Centre national de la recherche scientifique (CNRS) din Paris.
A debutat editorial la Gallimard, în 1947, cu volumul „Du dialogue intérieur. Fragment d’une anthropologie métaphysique”. După revenirea în România, în 1948, autoritățile nu i-au permis să se întoarcă în Franța, unde îl așteptau soția și copiii. Ulterior, familia a fost nevoită să se stabilească în România.
Timp de două decenii, Mihai Șora nu a publicat. A lucrat în Ministerul de Externe în perioada 1948–1951, apoi în domeniul editorial, inclusiv la Editura pentru Limbi Străine și la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, unde a contribuit la fondarea noii serii „Biblioteca Pentru Toți”.
După publicarea Antologiei poeziei interbelice, care includea autori considerați problematici în contextul politic al vremii, a fost înlăturat din funcție și transferat la Editura Enciclopedică.
După 1989, a fost numit ministru al Învățământului în primul guvern Petre Roman, în perioada 30 decembrie 1989 – 28 iunie 1990.
Din prima căsătorie cu scriitoarea Mariana Șora, decedată în 2011 la München, Mihai Șora are trei copii: Elisabeth, Andrei și Tom. În 19 iulie 2014, la vârsta de 98 de ani, s-a recăsătorit cu scriitoarea Luiza Palanciuc, care avea 42 de ani la acel moment.
Decesul filosofului a fost anunțat la 25 februarie 2023 de Luiza Palanciuc, printr-o postare pe Facebook.
Dosarul urmează să fie analizat de instanță
Procesul de succesiune deschis la trei ani de la moartea academicianului urmează să fie analizat de instanța competentă din București. Judecătorii vor trebui să stabilească întinderea masei succesorale și drepturile fiecărui moștenitor, în conformitate cu legislația civilă în vigoare.
