Corina Crețu, fost comisar european, în prezent membru în Comisia de Politică Externă (AFET) a Parlamentului European, a declarat pentru Gândul că în lunile care au urmat invaziei Rusiei în Ucraina a văzut nu doar o violare flagrantă de către Rusia a acordurilor internaționale, dar și imagini despre care credea că pot fi vizionate doar în filmele.
Tocmai de aceea, oficialul european crede că se impune, mai mult ca niciodată, accelerarea negocierilor de aderare, atât pentru Republica Moldova, Ucraina și Georgia, cât și pentru țările din Balcanii de Vest, unde tensiunile sunt în creștere.
Vladimir Putin și apropiații Kremlinului văd doar “o operațiune militară specială” ce se întâmplă de șase luni în Ucraina. Bilanțul războiului pornit de Rusia arată însă realitatea tragică: zeci de mii de morți, milioane de refugiați, mii de școli distruse și sute de mii de persoane rămase fără adăpost. Aproape 9.000 de militari ucraineni au fost uciși în războiul cu Rusia, după cum declara șeful forțelor armate ucrainene, citat de Reuters.
„Europa traversează o situație excepțională, care privește viața noastră„
Legat de aderarea Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei la Uniunea Europeană, fostul comisar european spune că, deşi acum nu există o procedură rapidă privind admiterea unui stat în Uniunea Europeană şi, așa cum spunea președinta Comisiei Europene, nicio aderare nu poate avea loc de pe o zi pe alta, crede că cele trei state fie vor primi susținerea necesară pentru o perspectivă de integrare pe termen lung, atunci când vor îndeplini criteriile prevăzute, fie liderii de stat şi de guvern vor decide dacă vor modifica aceste criterii.
Șase luni de lupte ruso-ucrainene, șase luni în care am văzut imagini despre care credeam că sunt posibil de văzut doar în filmele documentare.
Ucraina, ca şi Republica Moldova şi Georgia, au teritorii pe care au fost staţionate trupe ruseşti, aşa-numitele conflicte îngheţate, care acum, o parte, s-au reactivat. Ucraina, ca un stat suveran, şi-a manifestat de ani de zile, la fel ca Republica Moldova şi Georgia, intenţia de a deveni ţări candidate la Uniunea Europeană, ceea ce a determinat această reacţie de o agresivitate la adresa vecinilor noştri.
Până acum, aderarea la UE a luat, în medie, cam un deceniu pentru fiecare țară în ceea ce priveşte îndeplinirea tuturor criteriilor şi transpunerea în legislația națională a legislaţiei europene. Acum, vorbim însă despre o situație excepțională pe care o traversează Europa și care privește viața noastră și a celor care vor veni după noi. Opinia mea este că se impune accelerarea negocierilor de aderare atât pentru Republica Moldova, Ucraina și Georgia, dar și pentru țările din Balcanii de Vest, unde tensiunile sunt în creștere, iar statele candidate au făcut progrese semnificative pentru a îndeplini criteriile de aderare”.
„S-au pierdut deja atâtea vieți omenești în Ucraina”
Oficialul european susține că în Ucraina este de șase luni o violare flagrantă a acordurilor internaționale, iar Parlamentul European a adoptat sancțiunile propuse de Comisia Europeană, în încercarea de a opri războiul declanșat de invazia trupelor ruse.
Am tot sperat că nu se va ajunge la un război. S-au pierdut deja atâtea vieți omenești, tineri care aveau viața înainte și visau la o viața mai bună, tineri și vârstnici care au fugit in lume din calea războiului.
A venit vremea să ne amintim cuvintele lui John F. Kennedy: «Omenirea trebuie să termine războaiele, pentru că altfel războaiele vor termina omenirea». Speranța moare ultima”, a mai spus Corina Crețu.
„Statele UE să conștientizeze rolul lor în a ajuta populația să treacă peste greutăți”
Legat de crizele provocate de invazia Rusiei în Ucraina, Corina Crețu spune că, pe fondul exploziei prețurilor la alimente, gaze și energie electrică, populația țărilor din Uniunea Europeană suferă din ce în ce mai mult, iar perspectiva iernii – despre care oficialii și analiștii sun că ar putea să fie cea mai scumpă din ultimii 60 de ani – devine, pe zi ce trece, de-a dreptul înfricoșătoare.
Tocmai de aceea, statele membre trebuie sa conștientizeze rolul lor în a ajuta populația să treacă peste aceste greutăți, folosind la maximum și mult mai judicios șansele și fondurile europene aflate la dispoziție.
Ca fost comisar european pentru politică regională între 2014 și 2019, mi-am exprimat opinia potrivit căreia ar fi nevoie de sprijinul și, eventual, de finanțarea din partea blocului comunitar, pentru a ne asigura că anumite proiecte mari de infrastructura se vor finaliza la timp.
Statele membre nu pot acoperi singure diferența de preț a materialelor așa cum sunt stipulate în contracte și cele actuale, care sunt mult mai mari. Acest fapt are consecințe grave asupra execuției lucrărilor. Comisia Europeană ar trebui să găsească mai multe modalități de a ajuta statele membre, prin intermediul flexibilităților și al altor surse, pentru a reduce decalajul Est-Vest și pentru a accelera interconectarea Europei”, a adăugat Corina Crețu, conform gândul.ro
