Nicu Marcu este un român cu viziune, care a reușit, în decursul anilor, să ocupe o serie de funcții extrem de importante, de la companii private și de stat. De curând, a primi o nouă provocare, aceea de a fi noul director general al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS). Marcel Ciolacu este cel care a semnat ordinul prin care trece la această funcție.
Același șef este și prorector la ASE, dar departe de cariera sa didactică, se poate lăuda cu un parcurs profesional lăudabil. Din 2020 până în 2023 a fost președinte ASF. În vremea sa, instituția a susținut activ dezvoltarea României. Tot în mandatul său, a avut loc și listarea Hidroelectrica la Bursa de Valori Bucureşti, cea mai mare din istoria pieței româneşti de capital.

Iată și alte funcții pe care le-a ocupat. Se vede clar că a avut implicații și în politică, nu doar în lumea financiară:
2001-2003: economist-șef la Direcţia Silvică Dolj
2003-2004: director economic la Romsilva, București
2004-2005: director economic la Direcţia Silvică Craiova
2005-2006: director economic la Romsilva februarie
2006-august 2006: director economic la Romsilva – Direcţia Silvică Craiova
august 2006-martie 2007: consilier tehnico-economic la Loteria Română
martie 2007: director executiv la Loteria Română
martie 2007-mai 2007: director general la Buget-Finanţe în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
mai 2007-august 2007: director la ANAF
august 2007 – aprilie 2009: secretar general la ANAF
2009-2010: inspector guvernamental în Secretariatul General al Guvernului
2010-2011: secretar general adjunct în Ministerul Mediului şi Pădurilor.
Petele negre din CV-ul lui Nicu Marcu. Chiar dacă are și reușite, a fost aspru criticat pentru câteva momente
Același Nicu Marcu a fost vicepreședinte al Curții de Conturi a României în perioada octombrie 2017 – iunie 2020. Ulterior, cu susținerea PSD și PNL, a ajuns șef la ASF. În vremea lui, s-au produs două evenimente majore: falimentul City Insurance și Euroins, generate de creșterea prețurilor RCA.
În vremea în care instituția sa era în centrul atenției, Libertatea spunea că într-un an luase 15 salarii de câte 12.500 de euro. Își dăduse singur bonusuri de performanță, de ziua companiei și de Crăciun.



















