Potrivit datelor transmise de ministrul Energiei, până la 1 aprilie 2025, statul român trebuie să definească clar ce înseamnă termenul de „consumator vulnerabil”. În operațiunea prin care se vor identifica cetățenii apți să mai beneficieze de plafonare sunt implicate mai multe instituții de stat, cum ar fi: Ministerul Muncii, ANAF, INS, Ministerul de Finanțe.
„Până în 1 aprilie 2025 vom avea o definiţie a consumatorului vulnerabil în sectorul energetic, astfel încât măsurile de sprijin, aceste subvenţii pe care statul le-a acordat, să nu se aplice otova indiferent de nivelul de venitul al familiei, ci numai în funcţie de nivelul de consum, aşa cum a fost până acum.
Am pornit lucrul cu Ministerul Muncii, cu ANAF-ul, cu INS-ul, cu Ministerul de Finanţe, astfel încât până în aprilie anul viitor să putem avea această măsură pregătită, pentru că, în situaţia actuală, un apartament gol din Primăverii, unde consumul este sub 100 de kWh, beneficiază de acelaşi sprijin din partea statului precum apartamentul unei familii cu, poate, trei copii, care are salariu minim pe economie şi face economie la energie electrică, astfel încât să se încadreze în consum de 100 de kWh pe lună”, a precizat Sebastian Burduja pentru Antena 3, despre schimbarea tarifului pentru facturile de energie electrică.
CITEȘTE ȘI: Unde fug bogații lumii și care este motivul din spatele exodului. Țările care vor rămâne fără miliardari în viitorul apropiat
De unde vin banii pentru facturile plafonate, de fapt
Sebastian Burduja a explicat că în ultimii doi ani, România a atras nu mai puțin de 1,1 miliarde de euro, ca fonduri nerambursabile, pe care le-a folosit pentru plafonarea pusă la facturile de energie. Sumele au fost date către distribuitorii de curent electric, pentru a-și dezvolta rețeaua.
Despre creșterea prețurilor, ministrul Energiei a ținut să precizeze că nu se îmbogățesc furnizorii dacă cer prețuri mai mari, spunând:
„În acelaşi timp, să nu aibă cineva impresia că, atunci când preţul din piaţă creşte, se îmbogăţesc furnizorii. Ei au o marjă reglementată prin lege şi fixă.
Deci, schema în sine de compensare plafonară este alimentată din impozitele aplicate pe veniturile şi profiturile mai mari pe care le fac companiile din sectorul energetic şi nu din buzunarul cetăţenilor”, a adugat Sebastian Burduja.
CITEȘTE ȘI: EXCLUSIV | „Profesorul” Lajos Kristof, acuzat de pedofilie, folosea banii ONG-ului pentru escorte de lux. Dezvăluiri halucinante despre bărbatul de 39 de ani care lucra cu copii supradotați intelectual
