În contextul războiului din Ucraina, țările europene au început să investească masiv în apărare. Cu toate acestea, țara noastră nu a făcut investiții importante, iar numărul de soldați din Armata Română a cunoscut o creștere anemică în ultimii ani. Comparativ cu alte state din UE, România stă extrem de prost la acest capitol.
După izbucnirea războiului din Ucraina, majoritatea statelor membre UE au început să investească masiv în apărare, pentru a putea face față unor eventuale atacuri din partea Rusiei. În ciuda acestei tendințe generale, România a avut în ultimii trei ani o pondere în scădere din PIB în ceea ce privește apărarea. Abia anul trecut, țara noastră a avut o creștere a cheltuielilor militare ca pondere în PIB. Prin comparație, alte țări din flancul estic al NATO au făcut progrese mult mai mari.
Cea mai mare parte din banii alocați apărării în țara noastră, aproximativ 60%, au fost cheltuiți pe personal. Anul trecut însă, pe fondul investițiilor mai mari în producția de armament, ponderea cheltuielilor pentru personal a scăzut la 43%. Conform Ministerului Finanțelor, pentru 2024, cheltuielile României pentru apărare, derulate prin Ministerul Apărării, s-au situat la 34,82 miliarde lei, 1,97% din PIB.
Potrivit datelor estimate ale NATO, în anul 2023, cheltuieli preponderent pentru personal au mai avut Portugalia, Italia, Grecia, Croația și Muntenegru.
Numărul de soldați din Armata Română a crescut extrem de puțin în ultimii ani
Pentru acest an, România a alocat pentru cheltuieli de apărare 1,93% din PIB, adică 36,88 miliarde lei, cu 2 miliarde mai mult decât în 2024. Mai mult, Guvernul a admis că această sumă ar putea crește pe parcursul anului, în funcție de eventuale investiții.
În perioada 2020-2024, Armata Română a avut o creștere de doar 200 de soldați, în timp ce personalul militar din Polonia a crescut cu 100.000 de persoane, cifră care aproape a dublat armata acestei țări. Pe fondul acestei creșteri spectaculoase a personalului militar din ultimii 4 ani, Polonia a ajuns să aibă, în prezent, o armată de 216.081 de soldați, depășindu-le pe cele ale Germaniei, a Franței și a Marii Britanii.
MApN se confruntă cu o criză acută de personal. Totodată, datele furnizate de ministrul Apărării arată clar nivelul de încadrare în rândul Armatei Române: 57% - ofițeri, 75% - maiștri militari, 72% - subofițeri, 77% - soldați și gradați profesioniști și 89% - personalul civil.
