Criza alimentării cu apă din Prahova a devenit subiect prioritar la nivel guvernamental, iar premierul Ilie Bolojan a transmis vineri, 5 decembrie, că a solicitat ministrului Mediului, Diana Buzoianu, să completeze raportul prezentat până acum. Șeful Executivului a subliniat că documentul preliminar nu identifică încă responsabilitățile legate de exploatarea sistemului zonal, deși acesta este un element central în criza care a afectat sute de mii de locuitori.
Premierul a declarat că dorește ca până la începutul săptămânii viitoare raportul să fie complet, astfel încât miercuri Guvernul să poată comunica public atât cauzele situației, cât și persoanele sau instituțiile care trebuie să răspundă.
„În raportul preliminar, pe care doamna ministru mi l-a prezentat astăzi, nu apăreau date legate de responsabilitatea exploatare sistem zonal Prahova. I-am solicitat ca până la începutul săptămânii viitoare să completeze acest raport în așa fel încât, cel mai târziu miercuri, să vă putem spune cu exactitate ce trebuie făcut ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple și cine sunt responsabilii”, a afirmat premierul.
Mesajul său este ferm: în situații de acest tip, autoritățile nu pot evita asumarea responsabilității administrative.
„Dacă totuși ai luat niște decizii care au avut niște costuri majore, trebuie să răspunzi pentru ele și nu trebuie să fugi niciodată de răspundere, dar pentru asta trebuie să ai și puțină demnitate, să-ți asumi uneori și erorile. Vedem, din păcate, ce se întâmplă, dar astăzi nu e timp să schimbăm caii în mijlocul apei”, a spus premierul.
Prioritatea Guvernului: restabilirea alimentării cu apă
În cadrul aceleiași conferințe, Ilie Bolojan a transmis că obiectivul imediat este restabilirea alimentării cu apă în condiții stabile, apreciind că abia după acest pas pot începe discuțiile privind reorganizarea instituțională sau eventuale sancțiuni.
„Trebuie să rezolvăm problemele pentru ca alimentarea cu apă să fie să revină în condiții cât de cât normale, și după aceea, într-adevăr, trebuie să luăm măsuri în așa fel încât să simplificăm lucrurile și să facem o regulă cât se poate de clară. În mod evident, cei care au această responsabilitate trebuie să răspundă pentru prejudiciile create, pentru că nu sunt doar prejudicii financiare”, a precizat premierul.
Bolojan a insistat că, în infrastructura critică, nu este vorba doar despre bani, ci despre funcționarea unor servicii de bază pentru populație. Lipsa de mentenanță, lipsa planificării și comunicarea deficitară pot duce la situații precum cea din Prahova, considerată de șeful Guvernului o dovadă a disfuncțiilor sistemice.
„Dacă nu faci mentenanță programată, ajungi în astfel de situații”
Premierul a detaliat modul în care lipsa de responsabilitate și neglijarea lucrărilor periodice pot amplifica riscurile. În opinia sa, o criză precum aceasta nu este doar rezultatul unui „incident tehnic”, ci efectul cumulativ al unei gestiuni defectuoase.
„Nu oricând și oriunde în țară se poate repeta, permanent e nevoie să asiguri întreținere și mentenanță. Dacă nu o faci serios, programat, ajungi în astfel de situații. Dacă lucrurile se tratează serios, îți calculezi riscurile, îi anunți pe cei afectați, clarifici cu toți partenerii și te apuci de lucru. E o operație pe care o faci programat”, a explicat premierul.
El a criticat implicit modul în care responsabilitățile au fost împărțite sau transferate între instituții, descriind fenomenul drept „fuga de răspundere”.
„În afară de fuga de răspundere, de aruncarea unei răspunderi dintr-o curte în alta, fără să mă apuc să dau note, cei care au decis să ia aceste măsuri comunicându-le terților că nu sunt riscuri și probleme, înseamnă o răspundere care ține de zona de competență a Apelor Române”, a adăugat Bolojan.
Lecțiile crizei: instituții care nu colaborează și proceduri neclare
Premierul a vorbit și despre necesitatea unor măsuri structurale, în special acolo unde deciziile administrative nu sunt fundamentate în mod corespunzător. În astfel de cazuri, crizele nu sunt inevitabile, ci rezultatul unor proceduri incomplete.
Referindu-se la lecțiile desprinse din situația de la Prahova, Bolojan a afirmat:
„Atunci când vine un fenomen pe care nu-l poți controla, o viitură, tornadă, e o situație. Dar când decizii care nu sunt pregătite corect, pentru care nu se iau măsurile de rezervă și nu se anticipează corect ceea ce se poate întâmpla, trebuie să luăm două măsuri. Prima - să clarificăm toate procedurile, să fie o lecție pentru că asta înseamnă instituții care nu colaborează corespunzător, înseamnă instituții care nu au capacitatea de a anticipa ce se poate întâmpla, înseamnă lipsă de responsabilitate și înseamnă sisteme care se dovedesc puțin funcționale”.
Această analiză ridică întrebări privind modul în care instituțiile locale și centrale comunică între ele, precum și despre modul în care se proiectează și se administrează infrastructura critică.
O situație specifică în Prahova: prea mulți operatori, responsabilitate fragmentată
Premierul a atras atenția și asupra particularităților administrative din Prahova. El a explicat că județul funcționează cu mai mulți operatori decât oricare altă regiune, ceea ce complică gestionarea crizelor.
„Au mai mulți operatori decât în toate celelalte județe. Pe lângă Administrația Bazinală care livrează apa din acumulări, au o societate care nu se regăsește în niciun alt județ de exploatare a sistemului zonal care tratează această apă și o mai transportă puțin, au doi operatori - Hidro Prahova și un operator din municipiul reședință de județ”, a explicat Bolojan.
