România se confruntă cu o criză economică tot mai vizibilă, care se manifestă atât în sectorul privat, cât și în finanțele publice. Șefii Dacia, cel mai important producător auto național, au lansat un avertisment extrem de dur despre starea pieței locale, în timp ce ministrul Finanțelor confirmă că instabilitatea politică a început deja să se traducă în costuri concrete pentru statul român.
"Țara întreagă este deprimată" – avertismentul Dacia
Mihai Bordeanu, Head of Country Renault Group și Managing Director South-East Europe al mărcii Dacia, a descris în termeni fără precedent situația pieței auto din România. „Putem numi piața ca fiind deprimată la minus 20% în primul trimestru sau chiar mai mult dacă ne uităm doar la persoane fizice. Și e un trimestru, nu doar o lună. Deci putem numi asta depresie”, a declarat oficialul Dacia.
Contextul economic și politic actual a fost identificat drept principalul vinovat pentru această situație. „Întreaga țară este deprimată. Am deschis televizorul în România și dacă stai acolo 5 minute la orice program de știri, vei fi deprimat. Îți pot garanta”, a adăugat Bordeanu, subliniind legătura directă dintre climatul politic și comportamentul consumatorilor.
Problemele sunt multiple și se acumulează. Pe lângă incertitudinea politică, companiile și consumatorii se confruntă cu perspective fiscale neclare. „Nu suntem pregătiți pentru asta. Știm că ajungem pe un deficit foarte, foarte mare pe o parte. Știm că pe de altă parte, taxele au crescut”, a explicat șeful Dacia, referindu-se la dezechilibrele bugetare și la presiunea fiscală tot mai mare.
Programul Rabla, în incertitudine
Una dintre cele mai acute probleme pentru industria auto locală este incertitudinea privind Programul Rabla. „Programul Rabla există de 20 de ani. Anul trecut am avut comenzi în acest program care veneau din februarie. Anul acesta nu știm, pentru că nu avem nicio idee dacă programul va veni”, a declarat Bordeanu.
Dacia este de departe cel mai afectat brand de absența acestui stimulent. „Suntem mult mai afectați de lipsa programului Rabla decât orice altă marcă, pentru că acesta este un acces la mobilitate”, a explicat oficialul. „Un BMW îl poate cumpăra fără programul Rabla. Nici măcar nu au legătură cu asta.”
Programul Rabla, care a funcționat neîntrerupt timp de două decenii, a fost conceput inițial pentru a reînnoi parcul auto național și a oferi acces la mașini noi pentru categoriile mai puțin avantajate. Estimările Dacia arată că programul este autosustenabil, generând taxe suplimentare la bugetul de stat care depășesc costurile sale.
Costul instabilității: România se împrumută mai scump decât Ungaria
În paralel cu dificultățile din sectorul privat, finanțele publice încep să resimtă puternic efectele turbulențelor politice. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a atras atenția că dobânda la care se împrumută România pe 10 ani a urcat rapid la 7,3% în ultimele zile, de la aproximativ 6,7% la jumătatea lunii aprilie.
„Sunt semnale clare că instabilitatea politică începe să fie deja inclusă în costul finanțării”, a declarat ministrul. O evoluție îngrijorătoare este că România a început să plătească dobânzi semnificativ mai mari decât Ungaria: „Dacă la începutul anului România se situa sub Ungaria, acum plătește 120 puncte de bază (1,20%) peste Ungaria.”
Agențiile de rating internaționale urmăresc atent evoluțiile locale și au avertizat în numeroase rânduri că deteriorarea disciplinei fiscale și blocajele în reforme pot pune presiune pe ratingul suveran al României. O eventuală retrogradare la categoria „junk” ar avea consecințe grave: costuri de finanțare semnificativ mai mari, cerere redusă și acces mai dificil la piețele externe.
Perspective pentru 2026
Previziunile pentru anul în curs nu sunt optimiste. „Toată lumea spune că va fi un 2026 dificil, cel puțin în primele șase până la nouă luni. Va fi foarte dur”, a estimat Mihai Bordeanu. Șeful Dacia anticipează o potențială îmbunătățire după vacanța de vară, dar cu condiția ca stabilitatea politică să fie restabilită.
Pe frontul finanțelor publice, România mai are de atras aproximativ 10 miliarde de euro din PNRR până la 31 august 2026, însă jaloane importante sunt încă neîndeplinite. Orice blocaj politic afectează direct capacitatea de a finaliza reforme și de a securiza aceste fonduri europene.
România, care are deja cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și o datorie publică în creștere rapidă (de la 54,8% la 59,3% din PIB într-un an), este într-o poziție fragilă. Orice majorare suplimentară a costurilor de finanțare ar reduce spațiul fiscal disponibil pentru investiții și ar putea accentua presiunea pe bugetul de stat.
Surse: Profit.ro, Bursa.ro
