Criză pe piața rezidențială din România. Numărul locuințelor noi s-a prăbușit în 2025

Autor: Adrian Dumitru

Publicat: 07-11-2025 19:27

Article thumbnail

Sursă foto: Freepik

Construcțiile de locuințe noi au atins cel mai scăzut nivel din ultimii ani. Bucureștiul a fost lovit puternic, dar declinul se simte în toată România. Specialiștii avertizează: piața imobiliară se află într-un punct critic.

Situație fără precedent în București

Piața construcțiilor rezidențiale din București se confruntă cu o scădere istorică în 2025. Numărul autorizațiilor de construire eliberate în primele nouă luni ale anului este cu aproape 70% mai mic față de aceeași perioadă din 2022, potrivit datelor publicate de Profit.ro. Este cel mai abrupt declin din ultimele două decenii.

Mai exact, doar 2.450 de autorizații de construire pentru locuințe au fost emise până la final de septembrie 2025 în Capitală, față de peste 8.000 în 2022. Această cifră reflectă o blocare masivă a sectorului rezidențial privat și o accentuare a neîncrederii investitorilor.

Declin în întreaga țară

Scăderea nu este specifică doar Bucureștiului. La nivel național, volumul construcțiilor rezidențiale noi este în picaj. Datele Institutului Național de Statistică arată că în primul semestru din 2025 s-au dat în folosință cu 27% mai puține locuințe față de aceeași perioadă din 2024.

Regiunile afectate grav includ Ilfov, Cluj, Timiș, Constanța și Brașov. În aceste județe, cererea rămâne ridicată, însă incertitudinile economice, birocrația urbanistică și costurile tot mai mari de construcție au dus la amânarea proiectelor majore sau chiar anularea lor.

Lipsa reformei urbanistice blochează investițiile

Unul dintre motivele invocate de dezvoltatori este blocajul administrativ. În București, Planul Urbanistic General (PUG) este expirat, iar planurile urbanistice zonale (PUZ) au fost anulate sau suspendate în mai multe sectoare. Din această cauză, dezvoltatorii nu mai pot obține autorizații în zonele unde anterior aveau drept de construire.

Prelungirea acestor blocaje a dus la amânarea proiectelor de mari dimensiuni, chiar dacă cererea potențială din partea cumpărătorilor se menține.

Costurile au explodat în domeniul construcțiilor

O altă problemă majoră este creșterea prețurilor materialelor de construcție și a costurilor cu forța de muncă. De la pandemie încoace, prețurile la beton, oțel, fier-beton, lemn și vată minerală au crescut cu peste 40% în medie.

Acest lucru s-a reflectat imediat în prețul final al locuințelor. Potrivit datelor Imobiliare.ro, prețul mediu al unui apartament nou în marile orașe a crescut cu 15–20% în ultimul an, în timp ce salariile au stagnat sau chiar au scăzut în termeni reali.

Cererea rezistă, dar accesul la credit s-a redus

Cererea pentru locuințe nu a dispărut, dar capacitatea de cumpărare a scăzut. Dobânzile ridicate și înăsprirea condițiilor de creditare au dus la reducerea drastică a numărului de persoane eligibile pentru un credit ipotecar.

În plus, programul „Noua Casă”, deși încă activ, are un impact limitat din cauza plafonului mic de preț (700.000 lei) și a dobânzilor variabile. Băncile oferă tot mai puține aprobări, iar nivelul avansului cerut a crescut la 20–25% pentru multe tipuri de credite.

Efecte în lanț în economie

Prăbușirea construcțiilor rezidențiale afectează o întreagă rețea economică. Producătorii de materiale de construcție, firmele de instalații, arhitecții, inginerii și lucrătorii din șantiere sunt toți loviți de blocajul investițional.

Potrivit Asociației Române a Antreprenorilor din Construcții (ARACO), peste 45.000 de locuri de muncă riscă să fie pierdute în următoarele luni dacă trendul nu se inversează.

Perspectivele pentru 2026 pentru piața imobiliară

În lipsa unei reforme urbanistice în București și a unui sprijin real pentru dezvoltatori, anul 2026 se prefigurează a fi la fel de dificil. Specialiștii avertizează că, dacă nu sunt repornite marile proiecte de locuințe, criza de ofertă va duce la creșteri și mai mari de prețuri în anii următori.

Investitorii cer autorităților să finalizeze Planul Urbanistic General și să deblocheze autorizările în zonele unde infrastructura permite dezvoltarea. În paralel, o eventuală scădere a dobânzilor în 2026 ar putea aduce un reviriment timid al cererii.

Urmărește-ne pe social media
Facebook IconYouTube IconTikTok Icon
Google News
Trending
Articole Similare
Parteneri