Convulsiile care marchează ciclul electoral din finalul anului 2024 se răsfrâng automat și asupra factorilor economici. Noul guvern, format în urma votului din 1 decembrie, urmează să preia Executivul, însă nu se ştie când, alegerile parlamentare nefiind încă validate de Curtea Constituţională. Astfel, bugetul, care este cea mai importantă lege pe final de an, nu este discutat în acest moment. Semnalele macroeconomice sunt îngrijorătoare, avertizează specialiștii.
Cu doar o jumătate de lună până la încheierea anului, discuţiile din Parlament şi din Guvern vizează formarea unei majorități parlamentare care să poată asigura noua guvernare.
Avertismentul lui Gabriel Biriș: PIB-ul se va duce spre 9%
Însă, bugetul României - care de regulă este cea mai importantă lege a anului - a rămas într-un plan secund, notează zf.ro.
„Să nu uităm de bugetul pe 2025. Acolo vom avea câteva probleme. Deficitul nu e nici 5% – cat era prevăzut în legea bugetului de stat pe 2024, nici 6,9% din PIB, cat este prevăzut după rectificare. Nici măcar de 7,9% PIB, cat a estimat Comisia. Se va duce spre 9% PIB“, estimează Gabriel Biriş, avocat de business şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor.
Este important de amintit că, în conformitate cu înţelegerea agreată cu Comisia Europeană, România trebuie să urmeze un plan de reducere a deficitului bugetar. Instituția europeană a aprobat recent Planul Bugetar Structural pe Termen Mediu (PBSTM), negociat de guvernul Ciolacu la Bruxelles, în 2024, împreună cu Ursula von der Leyen.
Angajamentul în fața Comisiei Europene nu poate fi respectat
Practic, planul stipulează reducerea graduală a deficitului bugetar, pe o perioadă de 7 ani, de la 7,9% în 2024, la sub 3% în 2031. La 10 luni din acest an, însă, deficitul bugetar este de 6,2% din PIB. Nu este sigur dacă, până la finalul anului, nu va depăși pragul de 8%, ținând cont că, de regulă, aproape jumătate din deficit se adaugă în ultimele două luni din an. Practic, finalul anului este momentul când se echilibrează bugetele ministerelor şi administraţiilor locale.
Conform angajamentului în faţa Comisiei Europene, cheltuielile de stat ar urma să crească cu numai 6% în 2025. La finalul anului, deficitul bugetar ar urma să scadă cu 7 miliarde de lei şi să ajungă la 133 miliarde, adică 7% din PIB-ul României de 1.904 miliarde lei. După cum se prezintă tabloul general la acest moment, sunt șanse foarte mici ca acești indici să fie respectați.
