Guvernul pregătește cea mai amplă reformă a impozitelor locale din ultimii ani: creșteri de până la 170% ale bazei de impozitare pentru clădiri și terenuri, taxe mai mari pentru mijloacele de transport și eliminarea multor facilități. Măsurile ar putea fi aplicate din 2026 sau chiar 2027.
Impozitele pe proprietăți cresc semnificativ. Ce aduce noul pachet fiscal pentru persoane fizice, firme și agricultură
Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat în Parlament al doilea pachet de modificări fiscale, care vizează în special impozitele locale.
Proiectul aduce creșteri importante pentru clădiri, terenuri și mijloace de transport, elimină o serie de facilități și schimbă regulile pentru contribuabilii din agricultură.
De ce se majorează taxele
Potrivit experților PwC consultați de Adevărul, impozitarea proprietăților imobiliare era prevăzută de mai mulți ani în angajamentele României prin PNRR, dar și în analiza realizată de Banca Mondială asupra sistemului fiscal.
Un act normativ adoptat încă din 2022, Ordonanța nr. 16, stabilea că valoarea impozabilă a clădirilor va fi calculată pe baza studiilor de piață. Aplicarea a fost însă amânată, sub pretextul lipsei unui sistem informatic. Noul pachet fiscal readuce în discuție aceste modificări, cu impact pentru toate categoriile de contribuabili.
Cum se modifică baza de impozitare
Specialiștii atrag atenția că valoarea impozabilă pe metru pătrat va crește cu circa 170%. De exemplu, pentru clădirile cu pereți din beton sau cărămidă arsă, valoarea va urca de la 1.000 lei/mp la 2.677 lei/mp.
Impozitul efectiv se calculează prin aplicarea unei cote între 0,08% și 0,2% asupra acestei valori, cota fiind stabilită de consiliile locale. Așadar, impactul final depinde de deciziile autorităților locale.
Experții PwC avertizează că asemenea majorări pot genera un val de litigii, în condițiile în care și în trecut instanțele au anulat hotărâri ale consiliilor locale considerate disproporționate.
Persoane fizice: ce taxe cresc
Valoarea impozabilă pentru clădiri și terenuri crește cu aproximativ 170%.
Impozitul pe mașini va fi mai mare, cu majorări între 5% și 146% în funcție de norma de poluare. Și hibridele sunt vizate.
Pentru mașinile electrice se introduce un impozit fix: 40 lei/an.
Impozitul special pentru locuințele cu valoare mai mare de 2,5 milioane lei și mașinile de peste 375.000 lei se triplează, de la 0,3% la 0,9%.
Dispar reducerile de impozit pentru clădirile vechi, facilitățile pentru terenuri turistice sau scutirile pentru persoane cu venituri mici, donatori de sânge și persoane cu handicap.
Persoane juridice: schimbări majore
Crește valoarea impozabilă pentru terenuri cu circa 170%.
Impozite mai mari pentru mijloacele de transport, după același model aplicat persoanelor fizice.
Mașinile electrice vor plăti impozit fix de 40 lei/an.
Se elimină scutirile pentru clădiri ale fundațiilor culturale, instituțiilor educaționale sau federațiilor sportive.
Se introduc, în schimb, scutiri pentru investiții noi în industrie, depozitare și logistică (pe doi ani de la recepție).
Dispar scutirile pentru autovehicule folosite în educație, intervenții de urgență sau pentru transportul stupilor.
Agricultura, din nou penalizată
Modificările lovesc și în sectorul agricol:
Dispare cota fixă de 0,4% pentru clădirile agricole.
Serele, solarele și silozurile pierd scutirea de impozit, rămânând doar cu o reducere maximă de 50%.
Crește nivelul general de impozitare, descurajând investițiile.
Rămâne în vigoare taxa de 80% pentru terenurile agricole revândute înainte de opt ani de la achiziție.
Posibilă amânare a aplicării
Premierul Ilie Bolojan a confirmat că impozitul pe proprietate va crește, fără a indica o dată clară. În prezent, există discuții ca majorările să intre în vigoare abia din 2027, deși legislația prevedea aplicarea din 2025, amânată deja o dată din motive electorale.
Vicepremierul Tanczos Barna a estimat pentru Digi24 că nivelul creșterilor ar putea fi de 60-70%, justificând măsura prin nevoia de consolidare a bugetelor locale.
„Este o majorare necesară pentru ca primăriile să devină independente financiar și să poată finanța proiecte de dezvoltare”, a explicat acesta.
