Bucureștiul ar putea fi conectat cu Budapesta, Sofia și alte capitale europene printr-o rețea de trenuri de mare viteză, în cadrul planului european cu orizontul 2040. Parlamentul European a adoptat un raport prin care cere statelor membre să accelereze pregătirea și dezvoltarea infrastructurii necesare.
Nu este vorba despre lansarea imediată a unor curse sau despre un nou mers al trenurilor. Proiectul presupune studii, investiții și coordonare între țări, iar eurodeputații români care au prezentat inițiativa au avertizat asupra întârzierilor și a capacității administrative reduse a României.
Ce a cerut Parlamentul European
Raportul adoptat marți, la Strasbourg, este unul din proprie inițiativă. El continuă direcția strategiei prezentate de Comisia Europeană în noiembrie 2025, care urmărește conectarea capitalelor Uniunii Europene prin transport feroviar de mare viteză.
Gheorghe Falcă, membru al Comisiei pentru transport și turism a Parlamentului European, a vorbit despre trenuri capabile să circule cu minimum 250 km/h pe o infrastructură modernă. Pentru România, legăturile invocate sunt cele dintre București și capitalele Ungariei și Bulgariei.
Viteza menționată descrie standardul urmărit pentru proiect, nu viteza actuală a trenurilor care pleacă din București. Realizarea rețelei până în 2040 este obiectivul prezentat în discuția europeană, nu o confirmare că lucrările din România au fost deja contractate integral.
Cât ar putea dura drumurile spre Budapesta și Sofia
În planul prezentat de Comisia Europeană în 2025, călătoria București–Budapesta era proiectată la șase ore și 15 minute. Pentru București–Sofia, ținta indicată era de aproximativ șase ore. Aceste valori apar ca obiective ale modernizării, nu ca durate disponibile în prezent.
În declarațiile de la Strasbourg, Falcă a vorbit despre un câștig de peste șase ore pe relația București–Budapesta. Reducerea timpului de deplasare ar depinde de infrastructura realizată și de coordonarea conexiunilor dintre state.
Planul european prezentat în 2025 includea și exemple către alte capitale, precum Varșovia și orașele baltice. Pentru călători, toate aceste perspective presupun o rețea funcțională dincolo de frontiere, nu doar o modernizare izolată a unei porțiuni de cale ferată din România.
Studiile și parteneriatul regional
Falcă a declarat că România a realizat studiile de traseu spre Budapesta și Sofia. Tot el a menționat un acord de parteneriat semnat la Bruxelles de România, Bulgaria și Grecia, cu trei săptămâni înaintea declarațiilor sale, pentru pregătirea unor studii de infrastructură.
Potrivit explicațiilor eurodeputatului, cooperarea privește și trei noi poduri peste Dunăre. Anunțul despre parteneriat nu înseamnă că podurile sunt terminate sau că trenurile de mare viteză au deja infrastructura necesară pentru trecerea frontierei.
Etapa studiilor rămâne importantă pentru accesul la finanțare. Raportul votat cere statelor membre să urgenteze aceste pregătiri, care pot implica și resurse din bugetele naționale, pe lângă instrumentele europene disponibile pentru dezvoltarea transporturilor.
De ce România trebuie să recupereze întârzierile
Eurodeputatul a atras atenția că România este în urmă inclusiv în modernizarea infrastructurii pentru viteze medii. În opinia sa, autoritățile trebuie să trateze cu seriozitate studiile de prefezabilitate și fezabilitate pentru a putea beneficia de fondurile europene existente.
Această avertizare însoțește perspectiva unor legături rapide cu restul Europei. Finalizarea documentațiilor și pregătirea proiectelor sunt condiții care preced șantierul, iar adoptarea unui raport european nu înlocuiește aceste etape administrative.
Strategia Comisiei urmărește și eliminarea blocajelor transfrontaliere, îmbunătățirea rezervărilor și facilitarea accesului unor operatori noi. Pentru pasager, obiectivul este o călătorie internațională mai ușor de organizat, pe o rețea în care sistemele naționale pot funcționa împreună.
Paris și Madrid, obiective pe termen lung
Ștefan Mușoiu, membru al aceleiași comisii parlamentare europene, a declarat că își dorește călătorii între București și Paris sau Madrid în mai puțin de 24 de ore. El a precizat că este un obiectiv de lungă durată, la care dosarul european poate contribui.
Mușoiu a invocat investiții de aproximativ 340–350 de miliarde de euro până în 2040 pentru dezvoltarea rețelei europene. Suma se referă la ambiția la nivelul Uniunii, nu la o alocare anunțată exclusiv României.
Eurodeputatul a cerut și mai multă concurență, tarife accesibile și un tratament fiscal echitabil în raport cu avionul. Deocamdată, pentru plecările rapide din București spre capitalele europene există un plan și ținte de dezvoltare, nu bilete puse în vânzare pentru noile servicii.
Surse: antena3.ro; stiripesurse.ro; hotnews.ro.
