În ultima vreme, Nicușor Dan, actualul președinte al României, și Mirabela Grădinaru, partenera de viață a liderului de la Cotroceni, au fost „descusuți” în presă. De la relația celor doi și până la părerile apropiaților lor despre ei, jurnaliștii și-au îndreptat atenția către cuplul prezidențial.
O altă situație atrage, însă, priviri. Recent, Asociația SOS Orașul, reprezentată de Mirabela Grădinaru, a fost dată în judecată de autoritățile locale pentru achitarea unei sume semnificative de bani.
Femeia iubită de Nicușor Dan se numără printre fondatorii Asociației SOS Orașul. ONG-ul a fost creat în anul 2009 și este specializat în blocarea unor proiecte imobiliare prin care se reduc spațiile verzi sau prin care sunt afectate imobile de patrimoniu din Capitală. Din acest motiv, asociația a ajuns în instanță cu mulți dezvoltatori imobiliari, dar și cu autoritățile locale.
Mirabela, partenera lui Nicușor Dan, într-o situație neplăcută
Un asemenea dosar a fost înregistrat pe 26 mai 2025 la Judecătoria Sectorului 4, cu Municipiul București în calitate de reclamant și cu asociația ca parte pârâtă, au arătat cei de la Fanatik. Practic, ONG-ul reprezentat de Mirabela Grădinaru s-a luptat în instanță cu instituția care a fost condusă de Nicușor Dan.
Dosarul a fost înregistrat la puțin timp după ce fostul primar general a preluat funcția de președinte al României. În dosarul consultat de publicația menționată se menționează că s-a solicitat instanței să dispună obligarea pârâților la plata sumei totale de 19.617,15 lei, din care suma de 17.368,05 lei reprezintă contravaloarea cheltuielilor de judecată efectuate în dosarul soluționat definitiv prin decizia civilă din data de 13.10.2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, și suma de 2.249,10 lei, care reprezintă cheltuieli de judecată efectuate în dosarul soluționat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că prin cererea de chemare în judecată care a făcut obiectul dosarului aflat pe rolul Tribunalului București, pârâtele din prezentul dosar au solicitat în principal aducerea terenului pe care se găseau două imobile din București la situația anterioară emiterii autorizațiilor de construire nr. 596/2010, 598/2010, 1/2011 și 2/2011, adică eliberarea imobilelor și reconstituirea imobilelor, pe locația pe care se găseau înainte de demolare, iar în subsidiar, reconstituirea celor două imobile pe o locație vecină celei pe care se găseau înainte de demolare.
La data de 21.12.2022, prin sentința civilă pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a admis excepția inadmisibilității cererii și acțiunea a fost respinsă ca inadmisibilă, instanța luând act că părțile nu au solicitat acordarea cheltuielilor de judecată, că împotriva acestei sentințe, pârâții au formulat recurs prin care au solicitat anularea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare și la data de 11.10.2023 au depus o cerere de amânare în vederea soluționării cererii de strămutare ce face obiectul dosarului înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Reclamanții au arătat că față de această solicitare, Curtea de Apel Cluj a constatat că cererea de strămutare nu conținea nicio solicitare de suspendare a judecății și a respins cererea de amânare a cauzei și, la data de 13.10.2023, a respins recursul, decizia fiind definitivă.
Facturi achitate de PMB
De asemenea, reclamanții au mai arătat că, la data de 2.11.2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat încheierea prin care a respins cererea de strămutare a dosarului și că pentru asigurarea asistenței juridice în fața Tribunalului Cluj, a Curții de Apel Cluj și Înaltei Curți de Casație și Justiție, a angajat serviciile juridice ale unui cabinet de avocați. Reclamanții au susținut că sunt îndreptățiți să obțină contravaloarea cheltuielilor de judecată de la cei doi pârâți, având în vedere contractul de asistență juridică încheiat, că în vederea asigurării asistenței juridice au beneficiat de servicii calificate de la o societate de avocatură, achitând în baza contractului de asistență juridică încheiat cu acesta, respectiv contractul subsecvent nr 1093/02.10.2018, onorariul de avocat aferent reprezentării procesuale.
Astfel, au subliniat că pentru asigurarea asistenței și reprezentării juridice ulterior încheierii contractului de asistență juridică, pentru termenele de judecată ulterioare, mai exact în ambele faze procesuale ce au avut loc, și anume fond și recurs, precum și în al doilea dosar, părțile au agreat un onorariu în cuantum de 210 lei + TVA/ oră, astfel că în total au achitat un onorariu în cuantum de 19.617,15 lei cu TVA, conform facturilor fiscale și extraselor de cont aferente. Reclamanții au precizat că facturile fiscale emise de cele două societăți de avocatură au fost achitate de Municipiul București , atât pentru acesta cât și pentru Primarul General al Municipiului București, în baza acordului cadru de prestări servicii juridice nr. 797/04.07.2018 și a contractului subsecvent de prestări servicii nr 1093/02.10.2023.
Potrivit contractelor anterior menționate, prestatorul și-a asumat obligația de a presta servicii de asistență și reprezentare juridică pentru a susține apărarea intereselor ambilor reclamanți în fazele procesuale ulterioare încheierii contractului subsecvent de prestări servicii, astfel că reclamanții au susținut că au achitat un onorariu total în cuantum de 19.617,15 lei cu tva inclus, pentru asistența și reprezentarea în cadrul celor două dosare anterior menționate. Astfel, în dosar s-a arătat că fapta ilicită constă în fapta pârâţilor care au formulat cererile care au stat la baza dosarelor şi au determinat reclamanţii să contacteze servicii de asistenţă juridică, cererile ce au făcut obiectul dosarelor anterior menţionate fiind respinse definitiv. Prejudiciul este reprezentat de suma totală de 19.617,15 lei, din care suma de 17.368,05 lei pentru serviciile de asistenţă juridică prestate în primul dosar şi 2.249,10 lei pentru serviciile de asistenţă juridică prestate în al doilea dosar, reprezentând onorariu de avocat pentru fond, recurs și cererea de strămutare.
Ce a arătat instanța
Legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciul produs constă în aceea că reclamanţii au fost obligaţi să facă o serie de cheltuieli de judecată cauzate de pârâţi. Instanța a arătat că vinovăţia pârâţilor constă în culpa lor procesuală care rezultă din soluţia pronunţată în cadrul litigiilor cu privire la care se solicită cheltuielile de judecată. În raport cu cele arătate, instanţa a apreciat că sunt îndeplinite în parte condiţiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale, deoarece cererile promovate de pârâţii din prezentul dosar au fost respinse, iar conflictul care a declanşat litigiile nu s-a datorat culpei reclamanţilor din prezentul dosar şi, potrivit art. 453 alin. 1 C. proc. civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Totodată, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 401/2005 s-a stabilit că prerogativa instanţei de a cenzura cuantumul onorariului avocaţial convenit, prin prisma proporţionalităţii sale cu amplitudinea şi complexitatea activităţii depuse, este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, transformat în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică, dacă a căzut în pretenţii, ceea ce presupune în mod necesar ca acesta să-i fie opozabil. Totuși, opozabilitatea sa faţă de partea potrivnică, care este terţ în raport cu convenţia de prestare a serviciilor avocaţiale, este consecinţa însuşirii sale de instanţă prin hotărârea judecătorească prin al cărei efect creanţa dobândeşte caracter cert, lichid şi exigibil. În acest context, instanța a observat că în cele două dosare anterior menţionate, apărătorul reclamanţilor a depus întâmpinare, a formulat concluzii scrise, s-a prezentat în faţa instanţei, se menționează în dosarul consultat de Fanatik.
Instanța a arătat că are în vedere şi faptul că acordarea de asistenţă juridică generează şi alte demersuri. Totodată, instanța a menționat că va ţine cont de faptul că pricina a avut o complexitate medie spre ridicată, faţă de apărările formulate.
În concluzie, onorariul solicitat este proporţional prin prisma activităţii de care au beneficiat efectiv reclamanţii, în raport cu fazele procesuale în care s-a realizat reprezentarea, gradul de complexitate a pricinii, munca îndeplinită de avocat. Concluzionând, instanța a arătat că va admite cererea și va obliga pârâţii în solidar la plata sumei de 19.617,15 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat efectuate în cele două dosare, decizie luată de Judecătoria Sectorul 4 în data de 2 decembrie 2025.
