România are peste 1,3 milioane de angajați la stat, mai mulți ca oricând după 1990. Cheltuielile cu personalul bugetar depășesc 130 de miliarde de lei pe an și reprezintă o treime din bugetul țării. O analiză bazată pe date oficiale despre cum a devenit statul cel mai mare angajator și ce înseamnă asta pentru economie și deficitul bugetar.
România, statul care angajează mai mult decât produce
La finalul lui septembrie 2025, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor, România avea 1.303.726 de angajați în sistemul public, cel mai mare număr din ultimii 15 ani.
Această cifră include salariații din administrația centrală și locală, instituțiile de învățământ, spitalele publice, armata, poliția, serviciile speciale și companiile de stat.
Pentru comparație, în 2010 numărul bugetarilor era de aproximativ 1,18 milioane, iar în 2020 — în plină pandemie — de 1,25 milioane. Cu alte cuvinte, în ultimii cinci ani aparatul bugetar a crescut cu peste 50.000 de posturi, în ciuda promisiunilor repetate de „optimizare”.
Nota de plată: peste 130 de miliarde de lei anual
Cheltuielile cu salariile angajaților de la stat sunt una dintre cele mai mari componente ale bugetului general consolidat.
Conform execuției bugetare publicate de Ministerul Finanțelor (septembrie 2025), cheltuielile cu personalul au depășit 98,5 miliarde lei în primele nouă luni, în creștere cu 10,6% față de aceeași perioadă din 2024.
Până la finalul anului, se estimează că acestea vor atinge aproximativ 132 miliarde lei, echivalentul a 6,8% din PIB, potrivit calculelor Consiliului Fiscal.
Prin comparație, cheltuielile cu investițiile publice sunt de aproximativ 84 miliarde lei, deci România cheltuie mai mult pentru salariile bugetarilor decât pentru infrastructură, educație sau dezvoltare economică.
Unde lucrează cei mai mulți bugetari
Distribuția personalului plătit din bani publici este inegală. Cele mai mari sisteme bugetare, potrivit datelor INS și Ministerului Finanțelor, sunt:
Educație: 312.000 de angajați
Sănătate: 286.000 de angajați
Ministerul Afacerilor Interne: 124.000
Ministerul Apărării Naționale: 76.000
Administrația publică locală: 175.000
Ministerul Finanțelor și ANAF: 24.000
Ministerul Justiției (inclusiv instanțe și parchete): 20.000
Secretariatul General al Guvernului și agențiile subordonate: peste 15.000
La acestea se adaugă personalul din companiile de stat, estimat de Ministerul Economiei la 120.000 de persoane.
Salariul mediu la stat depășește cu 35% mediul privat
Potrivit datelor INS (septembrie 2025), salariul mediu brut în sectorul bugetar este de 10.750 lei, comparativ cu 7.900 lei în mediul privat.
Această diferență s-a accentuat constant în ultimul deceniu: în 2014 era de doar 12%, astăzi depășește 35%.
Creșterile cele mai mari s-au înregistrat în administrația publică centrală, unde salariile au fost majorate succesiv prin legi speciale sau prin hotărâri de guvern, fără o corelare cu productivitatea sau eficiența instituțiilor.
Deficitul bugetar, „victima” expansiunii aparatului de stat
Consiliul Fiscal, în analiza publicată în octombrie 2025, atrage atenția că una dintre principalele cauze ale deficitului ridicat este creșterea necontrolată a cheltuielilor de personal.
„Ponderea cheltuielilor cu personalul în PIB a urcat de la 6,2% în 2022 la 6,8% în 2025, fără o îmbunătățire a calității serviciilor publice. În absența reformelor structurale, consolidarea fiscală devine imposibilă.”
Cu alte cuvinte, statul cheltuie tot mai mult pentru a susține un aparat birocratic disproporționat față de performanțele economiei.
De ce nu se reduc posturile bugetare
Deși aproape fiecare guvern din ultimul deceniu a promis „optimizarea aparatului de stat”, realitatea arată invers: numărul posturilor crește constant.
Printre cauzele identificate de Curtea de Conturi și Consiliul Fiscal:
politizarea angajărilor – numeroase posturi create înainte de alegeri locale sau parlamentare;
fragmentarea administrativă – România are peste 3.200 de unități administrativ-teritoriale, multe cu aparate proprii de funcționari;
lipsa digitalizării – statul român are încă mii de posturi redundante în lipsa unor sisteme informatice integrate;
creșterea numărului de instituții – agenții, autorități, institute și companii cu activități suprapuse.
Ce spun economiștii despre economia din România
Economiștii avertizează că structura actuală este nesustenabilă.
Analistul financiar Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal, a declarat pentru Europa Liberă:
„România nu-și mai permite un aparat bugetar atât de mare raportat la capacitatea sa fiscală. Avem mai mulți funcționari decât Germania, raportat la populație activă, dar colectăm jumătate din veniturile lor.”
La rândul său, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a punctat în septembrie 2025 că „bugetul public este tensionat în primul rând din cauza rigidităților – cheltuieli fixe cu personalul și pensiile, care nu pot fi ajustate rapid fără reforme”.
Impactul pe termen lung: investiții amânate, presiune pe taxe
Cheltuielile mari cu salariile bugetarilor lasă tot mai puțin spațiu pentru investiții și dezvoltare.
În 2025, România a alocat doar 4,3% din PIB pentru investiții publice, în timp ce cheltuielile de personal și asistență socială depășesc 15% din PIB.
Pentru a acoperi golurile, guvernul recurge la noi taxe și accize — un ciclu economic periculos, în care mediul privat finanțează un stat tot mai costisitor și mai puțin eficient.
Cât ne costă, de fapt, aparatul bugetar
Conform datelor Ministerului Finanțelor, cheltuielile de personal în 2025 se traduc în:
aproximativ 10,8 miliarde lei/lună, adică 360 milioane lei/zi;
echivalentul a 2.000 de lei/lună per contribuabil activ din sectorul privat;
peste 30% din veniturile fiscale totale ale statului.
Practic, unul din trei lei încasați de guvern se duce pe salariile bugetarilor.
Ce a promis Guvernul în Pachetul 3 de reforme
Guvernul a promis prin Pachetul 3 de reforme, negociat cu Comisia Europeană în toamna lui 2025, o restructurare graduală a administrației. Printre măsuri:
audit instituțional complet până în 2026;
comasarea direcțiilor și agențiilor cu atribuții similare;
digitalizarea sistemului public de plăți și documente;
plafonarea salariilor și reintroducerea grilei unice până în 2027.
Dar specialiștii avertizează că, în lipsa voinței politice, aceste măsuri pot rămâne doar pe hârtie.
