România şi Rusia au avut relaţii economice prin materii prime, energie şi exporturi industriale. Războiul din Ucraina a întrerupt multe din aceste legături. Ce rămâne, ce s‑a încheiat şi ce implicații are pentru România.
Importurile energetice înainte de 2022
Până în 2022, România importa o parte semnificativă din energie din Rusia. Conform unui studiu, în 2022 importurile de gaze şi petrol din Rusia reprezentau aproximativ 15,5% din volumul de gaze şi aproape 37% din petrolul brut al României.
Acest tip de dependenţă nu era ridicat faţă de alte state, însă furniza Rusiei o intrare economică în România.
De altfel, datele arată că în 2008 România importase în medie 193 mii tone de ţiţei din Rusia.
Stoparea relaţiei comerciale după agresiunea rusă
După invazia Ucrainei de către Rusia, Uniunea Europeană a impus sancţiuni comerciale extinse. Printre măsuri se numără interzicerea importurilor din Rusia de oţel, aluminiu, produse petroliere, diamante neindustriale şi alte bunuri strategice.
România a anunţat oficial că „nu mai importă ţiţei din Federaţia Rusă din 5 decembrie 2022 şi produse petroliere din 5 februarie 2023”. Ministrul Energiei a reafirmat că România nu are contracte directe cu Gazprom şi nu va importa gaze ruseşti.
Astfel, o relaţie importantă – cea energetică – a fost practic suspendată pentru a respecta sancţiunile şi a reduce riscurile geopolitice. Cel puțin la nivel oficial, pentru că ultimele dezvăluiri arată cu totul și cu totul altă situație. Nu doar în privința României, ci întreaga Europă.
Cota comercială actuală şi schimbul de bunuri
Date recente arată că în 2024 exporturile României către Rusia au fost de aproximativ 200,37 milioane de dolari, iar importurile din Rusia au atins circa 155,7 milioane dolari.
Aceste valori indică că schimbul comercial în termeni de volum direct cu Rusia s‑a redus considerabil comparativ cu anii precedenţi. Studiile arată că în 2021 doar 1,3% din exporturile României mergeau către Rusia.
Pe de altă parte, un profil al schimburilor bilaterale arată că în ianuarie 2022 exporturile Rusiei către România s‑au majorat cu 36,4% faţă de ianuarie 2021, dar cifrele detaliate sunt mici în comparaţie cu totalul comerţului românesc.
Materii prime şi industrii vulnerabile
Un domeniu care merită menţionat este cel al importurilor de fertilizatori din Rusia în România. În 2024, România a importat fertilizatori în valoare de circa 134,24 milioane de dolari din Rusia.
Astfel, chiar dacă energie şi petrolul au fost eliminate din relaţie, componenta agricolă şi de inputuri chimice continuă să arate legături economice mai subtile.
De asemenea, importurile de oţel şi fier au fost raportate, deşi la valori relativ mici în anii recenti.
Impactul pentru România şi ce rămâne
Suspensionarea importurilor de energie din Rusia reduce vulnerabilitatea României la şocuri de aprovizionare şi presiuni politice. Ministrul Energiei a afirmat că „România are în prezent zero dependenţă de Rusia în domeniul petrolului, gazelor naturale şi energiei nucleare”.
În acelaşi timp, rămân zone de acţiune care trebuie monitorizate: importurile de fertilizatori, componente industriale, alte materii prime. Chiar dacă în volum sunt reduse, ele ar putea fi folosite ca vectori de influenţă economică.
Schimbările prezintă însă un cost: reorientarea lanţurilor de aprovizionare, creşterea preţurilor unor inputuri şi necesitatea investiţiilor în alternative.
Ce trebuie să urmărim de acum înainte
România trebuie să sporească transparenţa în exporturi şi importuri către şi dinspre state cu risc geopolitic. De exemplu, creşterea importului de fertilizatori sau materiale strategice din Rusia ar putea indica dependențe ascunse.
De asemenea, este crucială investigaţia asupra companiilor de distribuţie şi logistică care au legături cu entităţi ruseşti sau cu intermediari din statele apropiate.
Un alt element: România trebuie să urmărească evaluarea valorii materialelor importate din Rusia în lanţurile locale de producţie şi să vadă dacă există substituţi europeni sau strategici, pentru a mări rezilienţa economică.
