La sfârșitul anului 2024, rețeaua de drumuri publice din România a ajuns la o lungime totală de 86.847 km, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Din această rețea, doar o cincime este reprezentată de drumuri naționale, în timp ce drumurile județene și comunale ocupă cea mai mare parte a infrastructurii rutiere.
Autostrăzile și drumurile expres rămân limitate
Din totalul de aproape 18.000 km de drumuri naționale, doar 1.137 km sunt autostrăzi, iar drumurile expres însumează doar 121 km. De asemenea, 6.189 km sunt drumuri internaționale, ceea ce înseamnă că o treime din drumurile naționale au acest statut. În ceea ce privește capacitatea de trafic, doar 12,9% dintre drumurile naționale sunt prevăzute cu patru benzi, iar drumurile cu șase benzi sunt aproape inexistente, totalizând doar 39 km.
Starea tehnică a drumurilor ridică semne de întrebare
Din perspectiva calității, situația nu este una optimistă. Aproape un sfert din rețeaua rutieră este formată din drumuri pietruite sau de pământ, iar 37,7% dintre drumurile cu îmbrăcăminți ușoare rutiere au depășit deja durata de serviciu. Nici drumurile modernizate nu stau mult mai bine, 25,7% dintre acestea necesitând intervenții urgente.
Pe lângă infrastructura rutieră, România dispune de o rețea feroviară de 10.611 km. Cea mai mare parte a acesteia (99,1%) este reprezentată de linii cu ecartament normal. Densitatea rețelei feroviare este de 44,5 km la 1.000 km², cu cele mai ridicate valori înregistrate în regiunea București-Ilfov, unde densitatea ajunge la 206,3%.
Mai mult de jumătate din liniile de cale ferată sunt căi principale, însumând 5.961 km, ceea ce reflectă importanța strategică a transportului feroviar în anumite regiuni ale țării.
