România ar putea renunța în curând la cota unică de impozitare, adoptată în 2005, și să revină la un sistem de impozitare progresivă.
Măsura este susținută de principalele instituții financiare internaționale – Fondul Monetar Internațional (FMI), Banca Mondială și Comisia Europeană – care consideră această reformă esențială pentru reducerea deficitului bugetar și creșterea echității fiscale.
Reprezentanții FMI, Băncii Mondiale și CE au transmis în mod repetat autorităților române că actualul sistem fiscal este ineficient. Potrivit acestora, cota unică a ajuns la limită, iar tăierile de cheltuieli nu mai pot susține echilibrul bugetar.
România se confruntă cu o presiune tot mai mare de a-și ajusta sistemul de venituri pentru a respecta angajamentele asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și în raport cu piețele internaționale.
Cum ar funcționa impozitarea progresivă
Un sistem progresiv presupune aplicarea unor cote diferențiate în funcție de nivelul venitului. De exemplu, o persoană care câștigă un salariu brut de 15.000 de lei ar plăti 10% pentru primii 10.000 de lei și 16% pentru restul de 5.000 de lei. Impozitul total ar fi de 1.150 de lei.
Prin comparație, cu o cotă unică de 16%, același salariu ar fi taxat cu 1.600 de lei. Astfel, contribuabilul ar rămâne cu 450 de lei în plus în fiecare lună.
Erori frecvente în dezbaterea publică
Două greșeli majore întrețin confuzia legată de impozitul progresiv:
Se crede că procentul cel mai mare se aplică întregului venit, nu doar părții care depășește un prag.
Se consideră că impozitul se aplică salariului brut, când în realitate se aplică bazei impozabile (după deducerea CAS și CASS, cu circa 35% mai mică).
Aceste neînțelegeri generează opoziție față de o reformă care, în multe cazuri, ar fi în avantajul majorității angajaților.
Salariile mici ar fi protejate
Un sistem progresiv bine calibrat nu doar că nu ar afecta salariile mici, dar ar putea duce la o creștere a veniturilor nete pentru aceste categorii. Chiar și în prezent există forme de impozitare diferențiată – deduceri pentru salariul minim, reduceri în funcție de numărul de persoane în întreținere.
În unele cazuri, sistemul actual generează inechități: un angajat care câștigă salariul minim plus un leu poate avea un venit net mai mic decât cineva care câștigă exact salariul minim, din cauza pierderii scutirilor.
Impozite de 10% și 16% elimină capcanele fiscale
Specialiștii în fiscalitate atrag atenția că impozitarea progresivă nu înseamnă neapărat un sistem complicat. Un model cu două trepte, de exemplu 10% și 16%, ar putea simplifica procedurile actuale și ar elimina „capcanele” fiscale.
În plus, un astfel de model ar aduce un plus de claritate în comunicarea dintre stat și contribuabil, sporind încrederea și conformarea voluntară.
Finalul cotei unice în România?
Adoptată în 2005, cota unică a avut rolul de a atrage investiții și de a simplifica sistemul fiscal. A fost un model util pentru perioada de tranziție economică, dar contextul actual este diferit.
În 2025, România se confruntă cu inegalități mari de venit, presiuni pe buget și obligații asumate la nivel european. În acest cadru, impozitarea progresivă devine o necesitate mai degrabă decât o opțiune ideologică. Inclusiv Theodor Stolojan, cel care a implementat cota unică, a susținut că este momentul ca România să renunțe la această măsură economică.
România este criticată de Comisia Europeană
Într-un raport recent, Comisia Europeană a precizat că România este singura țară din UE cu un deficit excesiv care nu a adoptat reforme fiscale structurale. FMI a recomandat direct „o creștere eficientă a veniturilor, inclusiv prin revizuirea sistemului de impozitare”.
Totodată, Banca Mondială a susținut introducerea unor mecanisme care să asigure progresivitate reală, alături de digitalizarea sistemului fiscal și combaterea evaziunii.
Urmează o decizie politică dificilă
Deși presiunea tehnică este clară, revenirea la impozitarea progresivă depinde de o decizie politică majoră. Partidele parlamentare sunt divizate. Unele cer păstrarea cotei unice, altele susțin trecerea la progresivitate.
În condițiile negocierilor pentru formarea unui nou Guvern, decizia privind modelul de impozitare ar putea fi amânată. Totuși, dacă România dorește să-și respecte angajamentele externe și să reducă presiunea bugetară, o reformă fiscală majoră devine inevitabilă.
