Succesul neașteptat din primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 l-a propulsat pe Călin Georgescu pe prima scenă a politicii românești. Se pare însă că ascensiunea sa politică fulminantă a fost susținută de mai mulți ofițeri și generali de armată aflați acum în rezervă. Un reputat expert militar a explicat recent cum a reușit Georgescu să obțină sprijinul și admirația acestora.
După succesul neașteptat din primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, Călin Georgescu a devenit unul dintre cei mai mediatizați politicieni din țara noastră. Anularea alegerilor de anul trecut și eliminarea din cursa pentru Cotroceni din luna mai i-au oferit fostului candidat independent și mai multă expunere mediatică. Astfel, Georgescu a devenit un adevărat lider al mișcării suveraniste din țara noastră.
În ultimele luni au apărut nenumărate teorii legate de modul în care Călin Georgescu a reușit, într-un timp foarte scurt, să devină unul dintre cei mai cunoscuți și controversați politicieni din România. Se pare că acesta a fost susținut de mai multe personaje importante din structurile armatei, printre care se numără mulți ofițeri și generali generalii în rezervă.
Cum a reușit Călin Georgescu să obțină susținerea cadrelor militare aflate în rezervă
Expertul în securitate Hari Bucur Marcu a explicat recent cum au ajuns mulți ofițeri sau generali în rezervă să fie susținători ai lui Călin Georgescu. Potrivit acestuia, de-a lungul timpului, mai ales după Revoluția din 1989, armata a fost tot mai mult afectată de situația economică a României. Astfel, mulți dintre cei care au optat pentru o carieră militară din convingere au fost tot mai dezamăgiți. Pe fondul nostalgiei vremurilor de altădată, aceștia au devenit suveraniști și automat susținători ai lui Georgescu.
„De ce sunt atât de mulți miliari, mai ales ofițeri superiori, care îl promovează pe Călin Georgescu și, până la el, îl simpatizau pe «tribunul» Vadim Tudor? Era vorba despre militari din generația mea, adică ofițeri, maiștri militari și subofițeri, deveniți activi în anii 1970.
Mulți dintre ei sunt astăzi resentimentari, nostalgici după vremurile frumoase când veneau la cazarmă sau în comandament, ca să joace table sau cărți, ori să doarmă în camera cu documente secrete, unde nu îi vedea nimeni. Vremuri care au continuat până la intrarea României în NATO, în 2004 și în unele cazuri chiar și mai apoi, până la profesionalizarea completă a armatei.
Așa că, nostalgici și resentimentari, mulți dintre foștii mei colegi de generație își mai găsesc un rost în viața publică înjurând actuala formă de organizare democratică a națiunii române, cea în care ei nu mai au loc de muncă, la statul degeaba. Iar o formă de înjurătură este și promovarea unor inadecvați, șarlatani, ticăloși ca Georgescu Călin și alți așa-zis suveraniști”, a explicat Hari Bucur Marcu.
