Medicul Ștefan Jianu, chirurg și antreprenor în sănătate, atrage atenția asupra efectelor cauzate de munca de acasă ce duce la lipsa de mișcare. Acesta îi îndeamnă pe români să facă mai mult sport pentru a preveni bolile venoase care afectează picioarele.
Despre efectele pandemiei asupra sănătății
”În ultimul an, pe fondul pandemiei, adresabilitatea către instituțiile private de servicii medicale a fost mult crescută pentru că de multe ori oamenii nu au avut de ales, pentru că spitalele au fost transformate fie în COVID, fie au avut restricții sau redusă activitatea foarte mult.(…) În afară de cele două luni în care clinicile private au fost închise, adică lockdown-ul din 15 martie -15 mai 2021, din 15 mai noi ne-am început activitatea, ne-am protejat, pacienții au fost protejați. Nu am avut niciun fel de eveniment nici cu personalul, nici cu pacienții legat de COVID”.
”Exact așa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, în general, boala venoasă cronică, varice sau alte forme ale ei, a avansat atât de mult încât ne-a luat în surprindere pe toți. Am ajuns acum să vorbim despre cea mai răspândită boală, boala venoasă cronică, sigur care înseamnă și mici venule, și picioare umflate, tromboflebită, și malformații, varice , afectează peste 50% din oameni. În general, vorbim despre venele de la picioare pentru că ele sunt cele mai afectate.
Pandemia e cireașa de pe tort pentru că înainte de pandemie, în ultimii 20-30 de ani, în care oamenii au ajuns din ce în ce mai sedentari, mai dependenți de ecrane, mai capabili să lucreze de la birou.
Asta înseamnă că de fapt a avansat boala venoasă, problemele venoase, care, într-adevăr sunt legate sine qua non de sedentarism. La ora actuală este boala nr.1 ca frecvență, din fericire nu ca mortalitate, dar 60 până la 80% din populație are niște probleme venoase”.
De ce facem varice și cum le putem preveni
”Nu suntem chiar ca primatele, dar nu am evoluat mult din punctul acesta de vedere: gamba noastră, picioarele noastre trebuie să se miște ca să împingă sângele în sus pentru că strămoșii ăștia noștri au vrut să stăm cu mâinile în sus, să stăm pe două picioare. Și-atunci drumul de la picior până la inimă a crescut foarte mult, față de mamiferele care stau în patru picioare.
Și-atunci natura a rezolvat prin niște valve pe care le-a creat repede. Nu sunt perfect fiabile, se strică ușor și, dacă gamba noastră nu mai împinge, nu mai mergem, nu mai vorbesc de alergare, de sărit din pom în pom. Circulația sângelui depinde foarte mult de mers pe jos. Pompa musculară înseamnă mușchii gambei care se contractă atunci când mergem și împing sângele în sus”.
”S-ar putea crea și locuri gen sală de sport ad-hoc. Sunt multe lucruri simple care se pot face. Să nu te mai oprești cu mașina fix în fața ușii magazinului. Deliberat, chiar dacă e loc de parcare, parcăm mai departe. Vrei să mergi cu metroul și ne deplasăm cu mașina din afara Bucureștiului, dar și acolo, se poate coborî pe scări sau cu scara rulantă. Până la metrou se poate merge pe jos și-atunci am mai făcut ceva. Cu bicicleta, dacă sunt distanțe mai mari. Sunt nenumărate posibilități, dar revin la mers pentru că este cel mai simplu lucru de făcut. Să ne păstrăm mersul pe jos, să nu-l pierdem pentru că altfel vom ajunge ca în războiul marțienilor să nu ne mai putem ridica.”
Despre beneficiile mersului pe jos și efectele statului pe scaun
”Nu există o rețetă perfectă pentru mersul pe jos, dar dacă vrem să conteze, nu putem vorbi de 100 de metri. Măcar jumate de kilometru, un kilometru. Dacă ne uităm la oamenii care au ajuns la vârste pe care poate ni le dorim toți, dacă ne aducem aminte de regretatul Neagu Djuvara, spunea că în fiecare zi, și avea 100 de ani, se ducea până la piață. O oră dus- întors. Probabil că făcea cel puțin un kilometru. Nu făcea 10, probabil nu putea, dar așa, unul din secrete (…) mersul pe jos, nu neapărat jogging, nu neapărat bicicletă, alergare, putem toți. Și dacă stai în picioare cu atât mai rău. Sunt atâtea meserii în care se stă în picioare”.
”Statul pe scaun la birou provoacă stază venoasă. Sângele rămâne în venă, nu mai pleacă de acolo și dacă se strică și niște valve pe parcurs, venele încep să se umple din ce în ce mai mult de sânge stătut, cu gunoaie, toxine, dioxid de carbon, radicali acizi. Și-atunci, dacă nu pleacă și stă în gambe începe treptat, prin presiune, să mărească venele. Și-atunci ajungem la dilatațiile care se numesc varice”.
”Dar nu numai asta. Că stă sângele pe loc și se vede, inițial nu e deranjant. Dar, treptat, pe măsură ce se acumulează toxine și dioxid de carbon apar primele simptome picior greu, mai obosit, e un pic de jenă, începe să se umfle laba piciorului. Treptat apar și tulburări trofice, face dermatită, pielea se usucă și se și găurește, și face și ulcere, care ne chinuie, care se și suprainfectează, sângerează.
Toate astea sunt tulburări trofice care nu ne pun viața în pericol, dar, din păcate pentru unii dintre noi ni se pune și viața în pericol prin tromboze. Pentru că acolo unde stă sângele pe loc e mult mai ușor să se închege și dacă devine vâscos și face un cheag într-o venă varicoasă, e o tromboflebită, superficială, care se tratează în majoritatea cazurilor, dar uneori cheagul mai pleacă și ne poate duce la embolie pulmonară”, conform alephnews.ro.
